Matei 23-25

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Isus mustră pe cărturari şi farisei

23 Atunci, Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi, ² a zis: „Cărturarii^(A) şi fariseii şed pe scaunul lui Moise. ³ Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei^(B) zic, dar nu fac. ⁴ Ei^(C) leagă sarcini grele şi anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. ⁵ Toate faptele lor le fac^(D) pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacterele late, îşi^(E) fac poalele veşmintelor cu ciucuri lungi, ⁶ umblă^(F) după locurile dintâi la ospeţe şi după scaunele dintâi în sinagogi, ⁷ le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică: ‘Rabbi! Rabbi!’ ⁸ Voi^(G) să nu vă numiţi ‘Rabbi’. Fiindcă^(H) Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. ⁹ Şi ‘Tată’ să nu numiţi pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. ¹⁰ Să nu vă numiţi dascăli; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. ¹¹ Cel^(I) mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. ¹² Oricine^(J) se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

Nelegiuirile cărturarilor şi fariseilor

¹³ Vai^(K) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre. ¹⁴ Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că^(L) voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi, de aceea veţi lua o mai mare osândă. ¹⁵ Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul ca să faceţi un tovarăş de credinţă şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. ¹⁶ Vai de voi, povăţuitori^(M) orbi, care ziceţi: ‘Dacă jură cineva^(N) pe Templu, nu este nimic, dar, dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui’. ¹⁷ Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau^(O) Templul, care sfinţeşte aurul? ¹⁸ ‘Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic, dar, dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui’. ¹⁹ Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul^(P), care sfinţeşte darul? ²⁰ Deci, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; ²¹ cine jură pe Templu jură pe el şi pe Cel ce^(Q) locuieşte în el; ²² şi cine jură pe cer jură pe scaunul de domnie^(R) al lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. ²³ Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că^(S) voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute^(T) cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuie să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. ²⁴ Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! ²⁵ Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că^(U) voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. ²⁶ Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată. ²⁷ Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că^(V) voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie. ²⁸ Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. ²⁹ Vai^(W) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi ³⁰ şi ziceţi: ‘Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui prorocilor’. ³¹ Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi^(X) fiii celor ce au omorât pe proroci. ³² Voi^(Y) dar umpleţi măsura părinţilor voştri! ³³ Şerpi, pui^(Z) de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? ³⁴ De aceea^(AA), iată, vă trimit proroci, înţelepţi şi cărturari. Pe^(AB) unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe^(AC) alţii îi veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate în cetate, ³⁵ ca^(AD) să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la^(AE) sângele neprihănitului Abel până la sângele^(AF) lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar. ³⁶ Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

Pedeapsa Ierusalimului

³⁷ Ierusalime^(AG), Ierusalime, care omori pe proroci şi^(AH) ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să^(AI) strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub^(AJ) aripi, şi n-aţi vrut! ³⁸ Iată că vi se lasă casa pustie; ³⁹ căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: ‘Binecuvântat^(AK) este Cel ce vine în Numele Domnului!’ ”

Dărâmarea Templului

24 La ieşirea^(AL) din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. ² Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu^(AM) va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” ³ El a şezut jos, pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii^(AN) Lui au venit la El, la o parte, şi I-au zis: „Spune-ne^(AO), când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?” ⁴ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă^(AP) să nu vă înşele cineva. ⁵ Fiindcă^(AQ) vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Şi^(AR) vor înşela pe mulţi. ⁶ Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci. ⁷ Un^(AS) neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumi. ⁸ Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. ⁹ Atunci^(AT) vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. ¹⁰ Atunci, mulţi vor^(AU) cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. ¹¹ Se vor scula mulţi^(AV) proroci mincinoşi şi vor^(AW) înşela pe mulţi. ¹² Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. ¹³ Dar^(AX) cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit. ¹⁴ Evanghelia^(AY) aceasta a Împărăţiei va^(AZ) fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

Pustiirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului

¹⁵ De aceea^(BA), când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel^(BB), aşezată în Locul Sfânt – cine^(BC) citeşte să înţeleagă! – ¹⁶ atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi; ¹⁷ cine va fi pe acoperişul casei să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; ¹⁸ şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina. ¹⁹ Vai^(BD) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea! ²⁰ Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. ²¹ Pentru că^(BE) atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. ²² Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. ²³ Atunci^(BF), dacă vă va spune cineva: ‘Iată, Hristosul este aici sau acolo!’, să nu-l credeţi. ²⁴ Căci se^(BG) vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi, vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă^(BH) va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. ²⁵ Iată că v-am spus mai dinainte. ²⁶ Deci, dacă vă vor zice: ‘Iată-L în pustie’, să nu vă duceţi acolo! ‘Iată-L în odăiţe ascunse’, să nu credeţi. ²⁷ Căci^(BI), cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului. ²⁸ Oriunde^(BJ) va fi stârvul^[a], acolo se vor aduna vulturii. ²⁹ Îndată^(BK), după acele zile de necaz, soarele se^(BL) va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate. ³⁰ Atunci^(BM) se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate^(BN) seminţiile pământului se vor boci şi^(BO) vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă. ³¹ El^(BP) va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă. ³² De la smochin învăţaţi pilda^(BQ) lui: Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că^(BR) vara este aproape. ³³ Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi. ³⁴ Adevărat vă spun că nu^(BS) va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri. ³⁵ Cerul^(BT) şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

Îndemn la veghere

³⁶ Despre^(BU) ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai^(BV) Tatăl. ³⁷ Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului. ³⁸ În adevăr, cum^(BW) era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie ³⁹ şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului. ⁴⁰ Atunci^(BX), din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat. ⁴¹ Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată. ⁴² Vegheaţi dar^(BY), pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. ⁴³ Să ştiţi^(BZ) că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. ⁴⁴ De aceea^(CA), şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. ⁴⁵ Care este deci^(CB) robul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă? ⁴⁶ Ferice^(CC) de robul acela, pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! ⁴⁷ Adevărat vă spun că^(CD) îl va pune peste toate averile sale. ⁴⁸ Dar, dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăboveşte să vină!’ ⁴⁹ Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă şi să mănânce şi să bea cu beţivii, ⁵⁰ stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie, ⁵¹ îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo^(CE) vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Pilda celor zece fecioare

25 Atunci, Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui^(CF). ² Cinci^(CG) din ele erau nechibzuite, şi cinci, înţelepte. ³ Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn, ⁴ dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. ⁵ Fiindcă mirele zăbovea, au^(CH) aţipit toate şi au adormit. ⁶ La miezul nopţii, s-a^(CI) auzit o strigare: ‘Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!’ ⁷ Atunci, toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au^(CJ) pregătit candelele. ⁸ Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: ‘Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele’. ⁹ Cele înţelepte le-au răspuns: ‘Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă, ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă’. ¹⁰ Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a^(CK) încuiat uşa. ¹¹ Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: ‘Doamne^(CL), Doamne, deschide-ne!’ ¹² Dar el, drept răspuns, le-a zis: ‘Adevărat vă spun că nu^(CM) vă cunosc!’ ¹³ Vegheaţi dar^(CN), căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

Pilda talanţilor

¹⁴ Atunci^(CO), Împărăţia cerurilor se va asemăna cu^(CP) un om care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. ¹⁵ Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul, fiecăruia^(CQ) după puterea lui, şi a plecat. ¹⁶ Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. ¹⁷ Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. ¹⁸ Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. ¹⁹ După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteală. ²⁰ Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi’. ²¹ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste^(CR) multe lucruri; intră în bucuria^(CS) stăpânului tău’. ²² Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi’. ²³ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine^(CT), rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’ ²⁴ Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: ‘Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat: ²⁵ mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!’ ²⁶ Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat, ²⁷ prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! ²⁸ Luaţi-i dar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. ²⁹ Pentru că^(CU) celui ce are, i se va da şi va avea de prisos, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! ³⁰ Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în^(CV) întunericul de afară: acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor’.

Judecata viitoare

³¹ Când^(CW) va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. ³² Toate neamurile vor^(CX) fi adunate înaintea Lui. El^(CY) îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; ³³ şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. ³⁴ Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi^(CZ) Împărăţia, care^(DA) v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. ³⁵ Căci^(DB) am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin^(DC) şi M-aţi primit; ³⁶ am fost gol^(DD) şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în^(DE) temniţă şi aţi venit pe la Mine.’ ³⁷ Atunci, cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? ³⁸ Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit sau gol şi Te-am îmbrăcat? ³⁹ Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?’ ⁴⁰ Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori^(DF) aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.’ ⁴¹ Apoi va zice celor de la stânga Lui: ‘Duceţi-vă^(DG) de la Mine, blestemaţilor, în^(DH) focul cel veşnic, care a fost pregătit Diavolului^(DI) şi îngerilor lui! ⁴² Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; ⁴³ am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.’ ⁴⁴ Atunci, Îi vor răspunde şi ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?’ ⁴⁵ Şi El, drept răspuns, le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori^(DJ) n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.’ ⁴⁶ Şi aceştia vor^(DK) merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.”