Iubirea duşmanilor

27 Eu însă vă spun, vouă, celor ce ascultaţi: iubiţi-vă duşmanii, faceţi-le bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântaţi-i pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru cei ce se poartă urât cu voi! 29 Celui ce te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt! Pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica[a]! 30 Oricui îţi cere, dă-i, iar de la cel ce-ţi ia din bunurile tale, nu le mai cere înapoi! 31 Aşa cum aţi dori să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel!

32 Dacă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Căci şi păcătoşii[b] îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei! 33 Şi dacă le faceţi bine doar celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac la fel! 34 Iar dacă-i împrumutaţi doar pe cei de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii îi împrumută pe păcătoşi ca să primească înapoi la fel! 35 Voi însă iubiţi-vă duşmanii, faceţi bine şi împrumutaţi fără să mai aşteptaţi nimic în schimb! Astfel răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fii ai Celui Preaînalt, căci El este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi! 36 Fiţi milostivi, tot aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv!

Paiul şi bârna

37 Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi! Nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi! Iertaţi şi veţi fi iertaţi! 38 Daţi şi vi se va da! O măsură plină, îndesată, clătinată şi care se revarsă, va fi pusă în poala voastră. Căci cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.“

39 Le-a spus apoi şi o pildă:

„Oare poate un orb să călăuzească un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Un ucenic nu este mai presus de învăţătorul său, dar orice ucenic pregătit va fi ca învăţătorul lui. 41 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău? 42 Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!», fără să vezi însă bârna din ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău!

Să recunoşti „pomul“ după „roade“

43 Nu este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune. 44 Căci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri! 45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura!

Casa zidită pe stâncă

46 De ce-Mi ziceţi: «Doamne, Doamne!» şi nu faceţi ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le împlineşte: 48 este asemenea unui om care, atunci când a construit o casă, a săpat adânc şi i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit şuvoiul de apă, torentul a izbit în casa aceea şi n-a putut s-o clatine, pentru că fusese construită bine[c]. 49 Însă cel ce aude şi nu împlineşte, este asemenea unui om care a construit o casă direct pe pământ, fără temelie. Când torentul a izbit în ea, casa s-a prăbuşit imediat şi distrugerea acelei case a fost groaznică.“

Read full chapter

Footnotes

  1. Luca 6:29 Vezi nota de la 3:11
  2. Luca 6:32 Vezi nota de la 5:30; şi în vs. 33, 34
  3. Luca 6:48 Unele mss conţin: construită pe stâncă

Iubirea vrăjmaşilor

27 Dar(A) Eu vă spun vouă, care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă(B) pentru cei ce se poartă rău cu voi. 29 Dacă(C) te bate cineva peste o falcă, întoarce-i şi pe cealaltă. Dacă(D) îţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa. 30 Oricui(E) îţi cere, dă-i; şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. 31 Ce(F) voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel. 32 Dacă(G) iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. 33 Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa. 34 Şi(H)dacă daţi cu împrumut acelora de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai. 35 Voi, însă, iubiţi(I) pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi(J) cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare şi veţi(K) fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori, şi cu cei răi. 36 Fiţi(L) dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.

Paiul şi bârna, pomul şi roada

37 Nu(M) judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi vi se va ierta. 38 Daţi(N), şi vi se va da; ba încă vi se va turna în sân(O) o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu(P) ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.” 39 Le-a spus şi pilda următoare: „Oare(Q) poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu(R) este mai presus de învăţătorul lui, dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul lui. 41 De(S) ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 42 Sau cum poţi să zici fratelui tău: ‘Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi’ şi, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate(T) întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. 43 Nu(U) este nici un pom bun care să facă roadă rea şi nici un pom rău care să facă roadă bună. 44 Căci orice(V) pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. 45 Omul(W) bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din(X) prisosul inimii vorbeşte gura.

Casa zidită pe stâncă

46 De(Y) ce-Mi ziceţi: ‘Doamne, Doamne!’ şi nu faceţi ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice(Z) om care vine la Mine, aude cuvintele Mele şi le face. 48 Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte şi a aşezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape şi s-a năpustit şuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă. 49 Dar cine aude şi nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Şi s-a năpustit şuvoiul asupra ei, ea s-a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.”

Read full chapter