Doi fii ai lui Aaron arşi

10 Fiii lui Aaron, Nadab^(A) şi Abihu, şi-au luat^(B) fiecare cădelniţa, au pus foc în ea şi au pus tămâie pe foc, şi au adus astfel înaintea Domnului foc străin^(C), lucru pe care El nu li-l poruncise. ² Atunci a ieşit un foc^(D) dinaintea Domnului, i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului. ³ Moise a zis lui Aaron: „Aceasta este ce a spus Domnul când a zis: ‘Voi fi sfinţit de cei ce se apropie^(E) de Mine şi voi fi proslăvit^(F) în faţa întregului popor’.” Aaron^(G) a tăcut. ⁴ Şi Moise a chemat pe Mişael şi Elţafan, fiii lui Uziel^(H), unchiul lui Aaron, şi le-a zis: „Apropiaţi-vă, scoateţi^(I) pe fraţii voştri din Sfântul Locaş şi duceţi-i afară din tabără.” ⁵ Ei s-au apropiat şi i-au scos afară din tabără, îmbrăcaţi în tunicile lor, cum zisese Moise. ⁶ Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar şi lui Itamar, fiii lui Aaron: „Să nu vă descoperiţi capetele^(J) şi să nu vă rupeţi hainele, ca nu cumva să muriţi şi să Se mânie^(K) Domnul împotriva întregii adunări. Lăsaţi pe fraţii voştri, pe toată casa lui Israel, să plângă arderea care a venit de la Domnul. ⁷ Voi să nu ieşiţi din^(L) uşa cortului întâlnirii, ca să nu muriţi, căci untdelemnul^(M) ungerii Domnului este peste voi.” Ei au făcut cum zisese Moise.

Părţile cuvenite lui Aaron şi fiilor lui

⁸ Domnul a vorbit lui Aaron şi a zis: ⁹ „Tu şi fiii tăi împreună cu tine să nu beţi^(N) vin, nici băutură ameţitoare când veţi intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri, ¹⁰ ca să puteţi deosebi^(O) ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat, ¹¹ şi să^(P) puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise.” ¹² Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar şi lui Itamar, cei doi fii care mai rămăseseră lui Aaron: „Luaţi partea din darul de mâncare^(Q) rămasă din jertfele mistuite de foc înaintea Domnului şi mâncaţi-o fără aluat lângă altar, căci este un lucru^(R) preasfânt. ¹³ S-o mâncaţi într-un loc sfânt; acesta este dreptul tău şi dreptul fiilor tăi, ca parte din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului, căci aşa mi-a^(S) fost poruncit. ¹⁴ Să mâncaţi, de asemenea, într-un loc curat, tu, fiii tăi şi fiicele tale împreună cu tine, pieptul^(T) care a fost legănat într-o parte şi alta şi spata care a fost adusă ca jertfă prin ridicare, căci ele vă sunt date, ca un drept cuvenit ţie şi ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de mulţumire ale copiilor lui Israel. ¹⁵ Împreună cu grăsimile rânduite să fie mistuite de foc, ei vor aduce spata adusă^(U) ca jertfă prin ridicare şi pieptul care se leagănă într-o parte şi alta înaintea Domnului; ele vor fi ale tale şi ale fiilor tăi împreună cu tine, printr-o lege veşnică, aşa cum a poruncit Domnul.” ¹⁶ Moise a căutat ţapul^(V) adus ca jertfă de ispăşire şi iată că fusese ars. Atunci s-a mâniat pe Eleazar şi Itamar, fiii care mai rămăseseră lui Aaron, şi a zis: ¹⁷ „Pentru^(W) ce n-aţi mâncat jertfa de ispăşire într-un loc sfânt? Ea este un lucru preasfânt, şi Domnul v-a dat-o ca să purtaţi nelegiuirea adunării şi să faceţi ispăşire pentru ea înaintea Domnului. ¹⁸ Iată că sângele^(X) jertfei n-a fost dus înăuntrul Sfântului Locaş; trebuia s-o mâncaţi în Sfântul Locaş, cum^(Y) am poruncit.” ¹⁹ Aaron a răspuns lui Moise: „Iată^(Z), ei şi-au adus azi jertfa de ispăşire şi arderea-de-tot înaintea Domnului, şi, după cele ce mi s-au întâmplat, dacă aş fi mâncat azi jertfa de ispăşire, ar fi fost bine^(AA) oare înaintea Domnului?” ²⁰ Moise a auzit şi a fost mulţumit cu aceste cuvinte.

Dobitoacele curate şi necurate

11 Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron şi le-a zis: ² „Vorbiţi copiilor lui Israel şi spuneţi-le: ‘Iată^(AB) dobitoacele pe care le veţi mânca dintre toate dobitoacele de pe pământ. ³ Să mâncaţi orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărţită şi rumegă. ⁴ Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai sau care au numai unghia despicată. Astfel, să nu mâncaţi cămila, care rumegă, dar n-are unghia despicată; s-o priviţi ca necurată. ⁵ Să nu mâncaţi iepurele de casă, care rumegă, dar n-are unghia despicată; să-l priviţi ca necurat. ⁶ Să nu mâncaţi iepurele, care rumegă, dar n-are unghia despicată; să-l priviţi ca necurat. ⁷ Să nu mâncaţi porcul, care are unghia despicată şi copita despărţită, dar nu rumegă; să-l priviţi ca necurat^(AC). ⁸ Să nu mâncaţi din carnea lor şi să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte; să le priviţi ca necurate^(AD). ⁹ Iată^(AE) vieţuitoarele pe care să le mâncaţi dintre toate cele ce sunt în ape. Să mâncaţi din toate cele ce au aripi (înotătoare) şi solzi şi care sunt în ape, fie în mări, fie în râuri. ¹⁰ Dar să priviţi ca o urâciune^(AF) pe toate cele ce n-au aripi şi solzi din tot ce mişună în ape şi tot ce trăieşte în ape, fie în mări, fie în râuri. ¹¹ Să le priviţi ca o urâciune, să nu mâncaţi din carnea lor, şi trupurile lor moarte să le priviţi ca o urâciune. ¹² Să priviţi ca o urâciune pe toate cele care n-au aripi şi solzi în ape. ¹³ Iată^(AG) dintre păsări cele pe care le veţi privi ca o urâciune şi din care să nu mâncaţi: vulturul, gripsorul şi vulturul de mare; ¹⁴ şorecarul, şoimul şi tot ce este din neamul lui; ¹⁵ corbul şi toate soiurile lui; ¹⁶ struţul, bufniţa, pescărelul, coroiul şi tot ce ţine de neamul lui; ¹⁷ huhurezul, heretele şi cocostârcul; ¹⁸ lebăda, pelicanul şi corbul de mare; ¹⁹ barza, bâtlanul şi ce este din neamul lui, pupăza şi liliacul. ²⁰ Să priviţi ca o urâciune orice târâtoare care zboară şi umblă pe patru picioare. ²¹ Dar, dintre toate târâtoarele care zboară şi umblă pe patru picioare, să mâncaţi pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pământ. ²² Iată pe care să le mâncaţi: lăcusta^(AH), lăcusta solam, lăcusta hargol şi lăcusta hagab, după soiurile lor. ²³ Pe toate celelalte târâtoare care zboară şi care au patru picioare să le priviţi ca o urâciune. ²⁴ Ele vă vor face necuraţi: oricine se va atinge de trupurile lor moarte va fi necurat până seara ²⁵ şi oricine va purta trupurile lor moarte să-şi spele^(AI) hainele şi va fi necurat până seara. ²⁶ Să priviţi ca necurat orice dobitoc cu unghia despicată, dar care n-are copita despărţită şi nu rumegă: oricine se va atinge de el va fi necurat. ²⁷ Să priviţi ca necurate toate acele dobitoace cu patru picioare, care umblă pe labele lor: oricine se va atinge de trupurile lor moarte va fi necurat până seara ²⁸ şi oricine le va purta trupurile moarte îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara. Să le priviţi ca necurate. ²⁹ Iată, din vietăţile care se târăsc pe pământ, cele pe care le veţi privi ca necurate: cârtiţa, şoarecele^(AJ) şi şopârla, după soiurile lor; ³⁰ ariciul, broasca, broasca ţestoasă, melcul şi cameleonul. ³¹ Să le priviţi ca necurate dintre toate târâtoarele. Oricine se va atinge de ele moarte va fi necurat până seara. ³² Orice lucru pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte va fi necurat, fie vas de lemn, fie haină, fie piele, fie sac, fie orice alt lucru care se întrebuinţează la ceva; să fie pus^(AK) în apă şi va rămâne necurat până seara; după aceea va fi curat. ³³ Tot ce se va găsi într-un vas de pământ în care va cădea ceva din aceste trupuri moarte va fi necurat şi veţi sparge^(AL) vasul. ³⁴ Orice lucru de mâncare pe care va cădea ceva din apa aceasta va fi necurat şi orice băutură care se întrebuinţează la băut, oricare ar fi vasul în care se va găsi, va fi necurată. ³⁵ Orice lucru pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte va fi necurat; cuptorul şi vatra să se dărâme; vor fi necurate şi le veţi privi ca necurate. ³⁶ Numai izvoarele şi fântânile, care alcătuiesc grămezi de ape, vor rămâne curate, dar cine se va atinge de trupurile lor moarte va fi necurat. ³⁷ Dacă se întâmplă să cadă ceva din trupurile lor moarte pe o sămânţă care trebuie semănată, ea va rămâne curată. ³⁸ Dar, dacă se pusese apă pe sămânţă şi cade pe ea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurată. ³⁹ Dacă moare una din vitele care vă slujesc ca hrană, cine se va atinge de trupul ei mort va fi necurat până seara; ⁴⁰ cine^(AM) va mânca din trupul ei mort îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara şi cine va purta trupul ei mort îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara. ⁴¹ Pe orice târâtoare care se târăşte pe pământ, s-o priviţi ca necurată; să nu se mănânce. ⁴² Din toate târâtoarele care se târăsc pe pământ, din toate cele ce se târăsc pe pântece, să nu mâncaţi; nici din toate cele ce umblă pe patru picioare sau pe un mare număr de picioare, ci să le priviţi ca o urâciune. ⁴³ Să nu vă faceţi urâcioşi^(AN) prin toate aceste târâtoare care se târăsc; să nu vă faceţi necuraţi prin ele, să nu vă spurcaţi prin ele. ⁴⁴ Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Voi să vă sfinţiţi şi fiţi sfinţi^(AO), căci Eu sunt sfânt; să nu vă faceţi necuraţi prin toate aceste târâtoare care se târăsc pe pământ. ⁴⁵ Căci^(AP) Eu sunt Domnul, care v-am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru şi să fiţi sfinţi^(AQ), căci Eu sunt sfânt. ⁴⁶ Aceasta este legea privitoare la dobitoacele, păsările, toate vieţuitoarele care se mişcă în ape şi toate vietăţile care se târăsc pe pământ, ⁴⁷ ca să^(AR) faceţi deosebire între ce este necurat şi ce este curat, între dobitocul care se mănâncă şi dobitocul care nu se mănâncă’.”

Curăţirea femeilor după naştere

12 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: ² „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:

‘Când o femeie^(AS) va rămâne însărcinată şi va naşte un copil de parte bărbătească, să fie necurată^(AT) şapte zile; să fie necurată ca^(AU) în vremea sorocului ei. ³ În ziua a opta^(AV), copilul să fie tăiat împrejur. ⁴ Femeia să mai rămână încă treizeci şi trei de zile, ca să se cureţe de sângele ei; să nu se atingă de niciun lucru sfânt şi să nu se ducă la Sfântul Locaş până nu se vor împlini zilele curăţirii ei. ⁵ Dacă naşte o fată, să fie necurată două săptămâni, ca pe vremea când i-a venit sorocul, şi să rămână şaizeci şi şase de zile ca să se curăţească de sângele ei. ⁶ Când se vor împlini^(AW) zilele curăţirii ei, pentru un fiu sau pentru o fiică, să aducă preotului, la uşa cortului întâlnirii, un miel de un an pentru arderea-de-tot şi un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa de ispăşire. ⁷ Preotul să le jertfească înaintea Domnului şi să facă ispăşire pentru ea şi, astfel, ea va fi curăţită de curgerea sângelui ei. Aceasta este legea pentru femeia care naşte un băiat sau o fată. ⁸ Dacă^(AX) nu poate să aducă un miel, să ia două turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru arderea-de-tot, altul pentru jertfa de ispăşire. Preotul^(AY) să facă ispăşire pentru ea, şi va fi curată’.”