Moartea lui Nadab şi Abihu

10 Nadab şi Abihu, fiii lui Aaron, şi-au luat fiecare cădelniţele, au pus foc în ele şi au pus tămâie pe foc. Astfel au adus foc străin înaintea Domnului, lucru pe care El nu li-l poruncise. Atunci a ieşit un foc dinaintea Domnului care i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului. Apoi Moise i-a zis lui Aaron: „Iată deci ce a vrut Domnul să spună atunci când a zis:

«În mijlocul celor ce se apropie de Mine
    Mă voi arăta sfânt[a]
şi înaintea întregului popor
    voi fi slăvit[b].»“

Aaron a tăcut. Moise i-a chemat pe Mişael şi pe Elţafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, şi le-a zis: „Apropiaţi-vă, luaţi-vă rudele dinaintea Lăcaşului şi duceţi-le într-un loc, în afara taberei.“ Ei au venit şi i-au dus pe fiii lui Aaron afară din tabără, îmbrăcaţi în tunicile lor, aşa cum poruncise Moise.

După aceea, Moise le-a zis lui Aaron şi fiilor săi, Elazar şi Itamar: „Să nu vă descoperiţi capetele[c] şi să nu vă sfâşiaţi veşmintele căci veţi muri şi El se va mânia pe toată adunarea. Lăsaţi-i pe fraţii voştri, toată casa lui Israel, să-i jelească pe cei ce au fost mistuiţi de focul Domnului. Să nu ieşiţi dincolo de intrarea în Cortul Întâlnirii ca să nu muriţi, căci untdelemnul pentru ungere, untdelemnul Domnului, este peste voi.“ Ei au făcut aşa cum le-a poruncit Moise.

Domnul i-a zis lui Aaron: „Nici tu şi nici fiii tăi să nu beţi vin sau băutură tare, atunci când veţi intra în Cortul Întâlnirii, ca să nu muriţi. Aceasta este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile. 10 Să faceţi deosebire între ce este sfânt şi ce este obişnuit, între ce este curat şi ce este necurat 11 şi să-i învăţaţi pe israeliţi toate poruncile pe care Domnul li le-a dat prin Moise.“

Părţile cuvenite preoţilor

12 Moise i-a zis lui Aaron şi fiilor care i-au mai rămas, Elazar şi Itamar: „Luaţi darul de mâncare rămas de la jertfele mistuite de foc pentru Domnul şi mâncaţi-l nedospit lângă altar, căci este preasfânt. 13 Să-l mâncaţi într-un loc sfânt; el este dreptul vostru şi al fiilor voştri din jertfele mistuite de foc pentru Domnul, căci aşa mi s-a poruncit. 14 Dar pieptul jertfei legănate şi spata adusă ca jertfă prin ridicare va trebui să le mâncaţi într-un loc curat atât voi, cât şi fiii voştri şi fiicele voastre, căci ele v-au fost date vouă şi copiilor voştri din jertfele de pace[d] ale israeliţilor. 15 Spata adusă ca jertfă prin ridicare şi pieptul jertfei legănate să fie aduse împreună cu grăsimea jertfelor mistuite de foc şi să fie legănate înaintea Domnului ca jertfă legănată; ele vor fi ale tale şi ale fiilor tăi pentru totdeauna, aşa cum a poruncit Domnul.

16 Apoi Moise a căutat cu atenţie ţapul jertfei pentru păcat, însă acesta fusese ars. El s-a mâniat pe Elazar şi pe Itamar, fiii care-i mai rămăseseră lui Aaron, şi le-a zis: 17 „De ce n-aţi mâncat jertfa pentru păcat în Lăcaş, căci aceasta este preasfântă şi Dumnezeu v-a dat-o vouă ca să purtaţi vina adunării şi să faceţi ispăşire pentru ea înaintea Domnului? 18 Uite, sângele ei nici n-a fost adus în Locul Sfânt! Trebuia să o mâncaţi în Lăcaş, aşa cum am poruncit!“

19 Aaron i-a zis lui Moise: „Dar ei au adus astăzi jertfa pentru păcatul lor, precum şi arderea de tot înaintea Domnului şi totuşi aceste lucruri au venit peste mine. Dacă aş fi mâncat azi jertfa pentru păcat, aş mai fi fost plăcut în ochii Domnului?“ 20 Când a auzit Moise aceste cuvinte, a fost mulţumit.

Animale curate şi animale necurate

11 Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron: „Spuneţi-le israeliţilor: «Dintre toate animalele ţării, acestea sunt cele pe care puteţi să le mâncaţi: să mâncaţi din orice animal care rumegă şi are copita sau unghia despicată, adică despărţită în două.

Dar dintre cele care doar rumegă sau au doar copita despicată să nu mâncaţi următoarele: cămila (deşi rumegă, nu are copita despicată; s-o consideraţi necurată), viezurele[e] (deşi rumegă, nu are unghia despicată; să-l consideraţi necurat), iepurele sălbatic (deşi rumegă, nu are unghia despicată; să-l consideraţi necurat) şi porcul (deşi are copita despicată, nu rumegă; să-l consideraţi necurat). Să nu mâncaţi din carnea lor şi să nu vă atingeţi de hoiturile lor, ci să le consideraţi necurate.

Dintre cele care sunt în apă veţi putea mânca din următoarele: să mâncaţi din tot ce trăieşte în apă – fie în mări, fie în râuri – cu condiţia să aibă aripioare şi solzi. 10 Tot ce trăieşte în mări sau în râuri, tot ce se mişcă în apă sau orice făptură care este în apă, dar nu are aripioare şi solzi, să fie considerate necurate. 11 Să le consideraţi necurate; să nu le mâncaţi carnea şi să le consideraţi hoiturile ca fiind necurate. 12 Să consideraţi o urâciune orice trăieşte în apă şi nu are aripioare şi solzi.

13 Dintre păsări să le consideraţi necurate, adică să nu le consumaţi ca hrană pentru că sunt o urâciune, pe următoarele: vulturul, vulturul pleşuv, acvila, 14 gaia roşie, şorecarul şi toate speciile lui, 15 corbul şi toate speciile lui, 16 struţul, striga, pescăruşul, şoimul şi toate speciile lui, 17 cucuveaua, cormoranul, bufniţa, 18 ciuful de pădure, ciuşul, uliganul pescar, 19 barza, bâtlanul şi toate speciile lui, pupăza şi liliacul.[f]

20 De asemenea, să consideraţi o urâciune orice insectă care zboară şi umblă pe patru picioare. 21 Dintre creaturile care zboară şi umblă pe patru picioare, le veţi putea mânca pe acelea care au fluierul picioarelor din spate mai mare, ca să poată sări pe pământ. 22 Astfel, veţi putea mânca: lăcusta Arbe[g], lăcusta Solam[h], lăcusta Hargol[i] şi lăcusta Hagab[j], după speciile lor. 23 Însă toate celelalte insecte înaripate care au patru picioare, să le consideraţi o urâciune. 24 Ele vă vor face necuraţi; oricine se va atinge de hoiturile lor va fi necurat până seara 25 şi oricine va căra părţi ale hoiturilor lor, va trebui să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara.

26 Orice animal care are unghia despicată, dar nu are copita despărţită sau nu rumegă, să-l consideraţi necurat; oricine îl va atinge va fi necurat. 27 Să consideraţi necurate animalele cu patru picioare care umblă pe labele lor;[k] oricine se va atinge de hoiturile lor va fi necurat până seara, 28 iar cine le va căra hoiturile va trebui să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara. Să le consideraţi necurate.

29 Dintre creaturile care mişună pe pământ, iată care sunt acelea pe care să le consideraţi necurate: nevăstuica, şoarecele[l], şopârla mare după speciile ei, 30 şopârla cenuşie, şopârla ocelată, şopârla de ziduri, şopârla de nisip şi cameleonul. 31 Dintre toate creaturile care mişună, pe acestea să le consideraţi necurate; oricine le va atinge când sunt moarte va fi necurat până seara. 32 Orice lucru peste care va cădea vreuna din ele, când sunt moarte, va fi considerat necurat, fie vreun lucru din lemn, fie o haină sau piele sau sac, orice lucru întrebuinţat la ceva; acesta să fie pus în apă, căci va fi considerat necurat până seara; apoi va fi curat. 33 Dacă vreuna din ele va cădea într-un vas de pământ, tot ce este în el să fie considerat necurat, iar vasul să fie spart. 34 Orice lucru bun de mâncat peste care a căzut apă dintr-un astfel de vas să fie considerat necurat şi orice băutură care se află într-un astfel de vas să fie considerată necurată. 35 Orice lucru peste care va cădea ceva din hoitul vreunei astfel de creaturi, să fie considerat necurat. Dacă este vorba despre un cuptor sau o vatră, acestea să fie dărâmate; ele vor fi necurate şi va trebui să le consideraţi necurate. 36 Numai izvoarele sau fântânile în care este apă din belşug, vor rămâne curate; însă cine se va atinge de hoiturile lor să fie considerat necurat. 37 Dacă va cădea ceva din hoiturile lor pe sămânţa folosită la semănat, aceasta va rămâne curată, 38 însă dacă se pusese apă pe sămânţă, va trebui considerată necurată.

39 Dacă moare vreunul din animalele pe care le puteţi mânca şi cineva se atinge de hoitul acestuia, el va fi necurat până seara. 40 Cine va mânca din hoitul lui să-şi spele hainele şi va fi necurat până seara; cei care îi vor căra hoitul vor trebui să-şi spele hainele şi vor fi necuraţi până seara.

41 Toate creaturile care mişună pe pământ sunt o urâciune; să nu fie mâncate. 42 Din orice creatură care se târăşte pe pântece sau umblă pe patru picioare sau are mai multe picioare, din toate aceste creaturi care mişună pe pământ, să nu mâncaţi, ci să le consideraţi o urâciune. 43 Să nu deveniţi voi înşivă o urâciune, mâncând vreuna din aceste creaturi care mişună; să nu vă pângăriţi şi să nu vă spurcaţi cu ele. 44 Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Sfinţiţi-vă şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt. Să nu vă pângăriţi cu vreo creatură care mişună pe pământ, 45 căci Eu sunt Domnul Care v-am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru. Deci fiţi sfinţi, după cum Eu sunt sfânt!»

46 Aceasta este legea cu privire la animalele, păsările, făpturile care trăiesc în ape şi la creaturile care mişună pe pământ, 47 ca să puteţi face deosebire între ce este curat şi ce este necurat, între animalele care pot fi mâncate şi animalele care nu pot fi mâncate.“

Reglementarea curăţiei în lăuzie

12 Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-le israeliţilor: «Când o femeie rămâne însărcinată şi naşte un băiat, să fie considerată necurată timp de şapte zile; să fie necurată, la fel ca în zilele necurăţiei ei. În cea de-a opta zi băiatul să fie circumcis. Femeia va mai rămâne încă treizeci şi trei de zile, ca să se cureţe de sângele ei; să nu atingă vreun lucru sfânt, nici să nu vină în Lăcaş până nu se împlinesc zilele curăţirii ei. Dacă naşte o fetiţă, femeia să fie considerată necurată timp de două săptămâni, ca în zilele necurăţiei ei; ea va mai rămâne încă şaizeci şi şase de zile, ca să se cureţe de sângele ei.

Când se vor împlini zilele curăţirii ei, pentru un băiat sau o fată, va trebui să aducă preotului, la intrarea în Cortul Întâlnirii, un miel de un an pentru arderea de tot şi un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa pentru păcat. Preotul să-l jertfească înaintea Domnului şi să facă ispăşire pentru ea; astfel ea va fi curăţită de curgerea sângelui ei.

Aceasta este legea pentru femeia care va da naştere unui băiat sau unei fetiţe. Dacă nu poate aduce un miel, să aducă două turturele sau doi pui de porumbei ca jertfă pentru păcat, iar preotul să facă ispăşire pentru ea; astfel ea va fi curată.»“

Footnotes

  1. Leviticul 10:3 Verbul ebraic poate fi tradus fie ca reflexiv (varianta din text), fie ca pasiv: voi fi sfinţit sau voi fi considerat drept sfânt
  2. Leviticul 10:3 Verbul ebraic poate fi tradus fie ca reflexiv (Mă voi slăvi), fie ca pasiv: (varianta din text)
  3. Leviticul 10:6 Sau: să nu vă ciufuliţi părul, o interdicţie generală pentru marele preot (vezi 21:10)
  4. Leviticul 10:14 Vezi nota de la 3:1
  5. Leviticul 11:5 Sau: bursucul
  6. Leviticul 11:19 Identificarea exactă a unora dintre păsări, insecte şi animale în acest capitol este nesigură
  7. Leviticul 11:22 Termenul ebraic este unul general (apare de 24 de ori în VT), derivat din rădăcina rbh (a înmulţi). Este asociat în general cu plaga a opta şi desemnează probabil lăcustele migratoare
  8. Leviticul 11:22 Termenul ebraic se referă probabil la o specie de cosaş
  9. Leviticul 11:22 Termenul ebraic derivă probabil din rădăcina hrgl (a alerga repede)
  10. Leviticul 11:22 Termenul ebraic derivă probabil din rădăcina hgb (a ascunde), cu referire la faptul că roiurile acestor lăcuste acopereau cerul. Identificarea exactă a corespondentului modern pentru fiecare dintre aceste lăcuste este nesigură
  11. Leviticul 11:27 Patruped fără copită, care calcă pe labe (de ex., câinele, pisica, ursul)
  12. Leviticul 11:29 Incluzând şi şobolanul