³ Dispreţuit^(A) şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit^(B) cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu^(C) L-am băgat în seamă. ⁴ Totuşi El^(D) suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. ⁵ Dar El era străpuns^(E) pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El şi, prin rănile Lui, suntem tămăduiţi. ⁶ Noi^(F) rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor. ⁷ Când a fost chinuit şi asuprit, n-a^(G) deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci^(H) la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. ⁸ El a fost luat prin apăsare şi judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters^(I) de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?