Ziceam: «Sunt izgonit
    dinaintea ochilor Tăi,
şi nu voi mai privi vreodată[a]
    spre Templul Tău cel sfânt![b]»
Apele mă împresuraseră până aproape să-mi ia viaţa,[c]
    adâncul mă învăluise,
        iar algele se înfăşuraseră în jurul capului meu.
Coborâsem până în străfundurile munţilor,
    şi zăvoarele pământului mă încuiaseră pe vecie!
Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu,
    mi-ai scos viaţa din groapă!

Read full chapter

Footnotes

  1. Iona 2:4 Sau: Tăi. / Totuşi, voi privi din nou
  2. Iona 2:4 Sau, cf. Teodotion: Tăi! / Oare cum voi putea privi din nou / spre Templul Tău cel sfânt?
  3. Iona 2:5 Sau: împresuraseră şi îmi ameninţau viaţa,