Pâinea vieţii

²² Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. ²³ A doua zi, sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu. ²⁴ Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în corăbiile acestea şi s-au dus la Capernaum să caute pe Isus. ²⁵ Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?” ²⁶ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat. ²⁷ Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru^(A) mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe^(B) El L-a însemnat cu pecetea Lui.” ²⁸ Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” ²⁹ Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta^(C): să credeţi în Acela pe care L-a trimis El”.