¹⁶ A treia zi dimineaţa, au fost^(A) tunete, fulgere şi un nor^(B) gros pe munte; trâmbiţa răsuna^(C) cu putere şi tot poporul din tabără a fost^(D) apucat de spaimă.

¹⁸ Muntele^(A) Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se pogorâse pe el în mijlocul focului^(B). Fumul^(C) acesta se înălţa ca fumul unui cuptor, şi tot^(D) muntele se cutremura cu putere.

¹¹ Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte^(A) înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt^(B) tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi, după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ.

⁴ M-am uitat şi iată că au venit de la miazănoapte^(A) un vânt^(B) năpraznic, un nor gros şi un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieşea din mijlocul focului.

³ Domnul este îndelung răbdător^(A), dar de o mare^(B) tărie şi nu lasă nepedepsit pe cel rău. Domnul umblă^(C) în furtună şi în vârtej şi norii sunt praful picioarelor Lui.