Închinarea în Tabernacul

Primul legământ a avut reguli pentru închinare şi pentru un Loc Sfânt pe pământ. A fost construit primul cort, în care erau sfeşnicele, masa şi pâinea prezentării; acesta a fost numit „Locul Sfânt“. Însă dincolo de a doua draperie era cortul numit „Locul Preasfânt“, în care se aflau altarul de aur pentru tămâie şi Chivotul Legământului, tot acoperit cu aur, în care erau vasul de aur cu mană, toiagul lui Aron care înmugurise şi Tablele Legământului. Deasupra erau heruvimii Slavei[a], umbrind locul ispăşirii[b]. Nu putem vorbi acum în detaliu despre aceste lucruri.

După ce au fost făcute astfel de pregătiri, preoţii intrau periodic în primul cort pentru a-şi îndeplini sarcinile, însă numai marele preot intra în al doilea, şi chiar şi el numai o dată pe an, şi nu fără sânge, pe care îl aducea pentru el însuşi şi pentru păcatele din neştiinţă ale poporului.

Read full chapter

Footnotes

  1. Evrei 9:5 Sau: slavei; în literatura rabinică din vremea aceea termenii ebraici kavod (slavă) şi şehina erau folosiţi pentru a-L desemna pe Dumnezeu, atunci când Acesta Îşi manifesta Prezenţa într-un loc anume
  2. Evrei 9:5 Sau: Capacul Ispăşirii (vezi Ex. 25:17-22)