Ecclesiast 6:2-4

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

² Este, de pildă, un om căruia i-a dat Dumnezeu avere, bogăţii şi slavă; aşa^(A) că nu-i lipseşte nimic din ce-i doreşte sufletul, dar^(B) Dumnezeu nu-l lasă să se bucure de ele, ci un străin se bucură de ele: aceasta este o deşertăciune şi un rău mare. ³ Chiar dacă un om ar avea o sută de copii şi ar trăi mulţi ani, oricât de mult i s-ar mări numărul zilelor anilor lui, dar dacă nu i se satură sufletul de bunătăţile agonisite de el şi dacă^(C) nici de înmormântare n-are parte, eu zic că o stârpitură este mai^(D) fericită decât el. ⁴ Căci aceasta din urmă piere odată cu venirea ei, se duce în întuneric şi numele îi rămâne acoperit cu întuneric;