Add parallel Print Page Options

12 În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail(A), ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare(B) cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar, în vremea aceea, poporul tău(C) va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris(D) în carte. Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică(E) şi alţii pentru ocară(F) şi ruşine veşnică. Cei înţelepţi(G) vor străluci(H) ca strălucirea cerului şi cei(I) ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele(J) în veac şi în veci de veci. Tu(K) însă, Daniele, ţine ascunse(L) aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului(M). Atunci, mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte. Şi eu, Daniel, m-am uitat şi iată că alţi doi oameni stăteau în picioare, unul dincoace de râu şi altul dincolo de malul râului(N). Unul din ei a zis omului(O) aceluia îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului: ‘Cât(P) va mai fi până la sfârşitul acestor minuni?’ Şi am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el şi-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă(Q) şi mâna stângă şi a jurat pe Cel ce trăieşte veşnic(R) că vor mai fi(S) o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme şi că toate aceste lucruri se vor sfârşi când puterea(T) poporului sfânt(U) va fi zdrobită de tot. Eu am auzit, dar n-am înţeles şi am zis: ‘Domnul meu, care va fi sfârşitul acestor lucruri?’ El a răspuns: ‘Du-te, Daniele! Căci cuvintele acestea vor fi ascunse şi pecetluite până(V) la vremea sfârşitului. 10 Mulţi(W) vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul(X) şi niciunul din cei răi nu va înţelege, dar cei pricepuţi(Y) vor înţelege. 11 De la vremea când(Z) va înceta jertfa necurmată şi de când se va aşeza urâciunea pustiitorului, vor mai fi o mie două sute nouăzeci de zile. 12 Ferice de cine va aştepta şi va ajunge până la o mie trei sute treizeci şi cinci de zile! 13 Iar tu du-te(AA) până va veni sfârşitul; tu te vei odihni(AB) şi te vei scula iarăşi(AC) odată în partea ta de moştenire, la sfârşitul zilelor’.”