Domnia lui Ezechia peste Iuda

18 Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel. El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia. El a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David. A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei[a] şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan[b]. Ezechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el. El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise. Domnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus. Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

În al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o, 10 iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel. 11 Împăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor, 12 din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

13 În al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib[c], împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit. 14 După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi[d] de argint şi treizeci de talanţi[e] de aur. 15 Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui. 16 Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului[f] Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei.

Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

17 Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache[g], însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului. 18 Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei. 19 Rab-Şache le-a zis:

– Spuneţi-i lui Ezechia:

„Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 20 Tu spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el. 22 Dacă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23 Vino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei. 24 Şi cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi? 25 Mai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache:

– Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică[h], pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică[i], în auzul poporului care este pe zid!

27 Dar Rab-Şache le-a zis:

– Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

28 Atunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel:

– Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Aşa vorbeşte împăratul:

„Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea! 30 Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul,

zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!» 31 Nu-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui, 32 până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva. 33 Şi-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

36 Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă. 37 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.

Footnotes

  1. 2 Regi 18:4 Vezi nota de la 13:6
  2. 2 Regi 18:4 Nehuştan sună asemănător cu termenii ebraici pentru bronz, şarpe şi lucru pângărit
  3. 2 Regi 18:13 Împărat al Asiriei (705-681 î.Cr.)
  4. 2 Regi 18:14 Aproximativ 10 t
  5. 2 Regi 18:14 Aproximativ 1 t
  6. 2 Regi 18:16 Ebr.: hehal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait)
  7. 2 Regi 18:17 Sau: comandantul suprem, comandantul expediţiei şi reprezentantul personal, trei funcţii militare şi administrative
  8. 2 Regi 18:26 Limba de circulaţie internaţională folosită în mod special în diplomaţie şi comerţ. Era cunoscută la început doar de elite, ajungând ceva mai târziu să fie folosită la scară largă în Canaan
  9. 2 Regi 18:26 Sau: ebraică; şi în v. 28

CEI DIN URMĂ ÎMPĂRAŢI

AI LUI IUDA, DE LA EZECHIA PÂNĂ LA NIMICIREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI IUDA

Capitolele 18—25. 2 Cronicilor 29—36. Ieremia 3:8-10. Amos 2:4-5. Ţefania 3:1-4.

Ezechia, împăratul lui Iuda

18 În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia(A), fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. Avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns împărat şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi(B), fata lui Zaharia. El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. A îndepărtat(C) înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti, a tăiat Astarteele şi a sfărâmat în bucăţi şarpele(D) de aramă pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră până atunci tămâie înaintea lui: îl numeau Nehuştan. El şi-a pus(E) încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel şi, dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost(F) niciunul ca el. El s-a(G) alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El şi a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. Şi Domnul(H) a fost cu Ezechia, care a izbutit(I) în tot ce a făcut. El s-a răsculat(J) împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus. A bătut(K) pe filisteni până la Gaza şi le-a pustiit ţinutul, de la toate turnurile(L) de pază până la cetăţile întărite.

Luarea Samariei de asirieni

În al(M) patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva Samariei şi a împresurat-o. 10 După trei ani a luat-o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea(N) an al lui Osea, împăratul lui Israel – atunci a fost luată Samaria. 11 Împăratul(O) Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria şi l-a aşezat la Halah(P) şi Habor, lângă râul Gozan, şi în cetăţile mezilor, 12 pentru că n-ascultaseră(Q) de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legământul Lui; pentru că nici n-ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

Năvălirea lui Sanherib

13 În al(R) paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda şi a pus stăpânire pe ele. 14 Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: „Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.” Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur. 15 Ezechia(S) a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei aurul cu care acoperise uşile şi uşorii Templului Domnului.

Împresurarea Ierusalimului

17 Împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S-au suit şi au ajuns la Ierusalim. Când s-au suit şi au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul(T) care duce în ogorul înălbitorului. 18 Au chemat pe împărat, şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai-marele peste casa împăratului, s-a dus la ei cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul. 19 Rabşache le-a zis: „Spuneţi lui Ezechia: ‘Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este încrederea(U) aceasta pe care te bizui? 20 Tu ai zis: «Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere». Dar acestea sunt doar vorbe în vânt. În cine dar ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată(V), ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frântă, care înţeapă şi străpunge mâna oricui se sprijină pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el. 22 Poate că îmi veţi spune: «În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.» Dar nu este El acela ale cărui înălţimi(W) şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: «Să vă închinaţi înaintea altarului acestuia la Ierusalim!»? 23 Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: îţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atâţia călăreţi ca să încalece pe ei. 24 Şi cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpânului meu? Îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi. 25 De altfel, oare fără voia Domnului m-am suit eu împotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: «Suie-te împotriva ţării acesteia şi nimiceşte-o»’.” 26 Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah au zis lui Rabşache: „Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.” 27 Rabşache le-a răspuns: „Oare stăpânului tău şi ţie m-a trimis stăpânul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-şi mănânce balega şi să-şi bea udul cu voi?” 28 Atunci, Rabşache, înaintând, a strigat cu glas tare în limba iudaică şi a zis: „Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Aşa vorbeşte împăratul: ‘Să nu vă înşele(X) Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mâna mea. 30 Să nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul zicând: «Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei.»’ 31 N-ascultaţi de Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: ‘Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie şi fiecare din voi va mânca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fântâna lui 32 până voi veni şi vă voi duce într-o ţară ca a voastră, într-o ţară cu grâu(Y) şi cu vin, o ţară cu pâine şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere şi veţi trăi, şi nu veţi muri. N-ascultaţi dar de Ezechia, care vă amăgeşte zicând: «Domnul ne va izbăvi.» 33 Oare dumnezeii(Z) neamurilor au izbăvit ei, fiecare ţara lui, din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde(AA) sunt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi(AB) Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea, pentru ca şi Domnul(AC) să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?’ ” 36 Poporul a tăcut şi nu i-a răspuns o vorbă, căci împăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeţi.” 37 Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate(AD) şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.