Add parallel Print Page Options

Tek ri Jesús xapon chic pa tinamit Nazaret

Y ri Jesús ye rachibilan ri discípulos xeˈel el ri chiriˈ y xebe pa Nazaret ri tinamit ri xqˈuiy wi Riyaˈ. Y tek xapon cˈa ri uxlanibel kˈij, xuchop cˈa rucˈutic ri ruchˈabel ri Dios ri pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Ruma cˈa ri chˈabel ri yerubij chique, ri winek riˈ can xquimey cˈa y xquibij: ¿Achique cˈa ruma re achi reˈ sibilaj qˈuiy etamabel cˈo riqˈui y nicowin yeruben milagros? ¿Achique modo tek nicowin nuben ronojel reˈ? Ruma re achi reˈ, xa yareˈ ri aj samajel chrij cheˈ, ral ri María, cachˈalal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri ye ranaˈ xa yecˈo chkacojol, xechaˈ. Rumariˈ ri winek can ma xquinimaj ta ri Jesús, ruma Riyaˈ aj chiriˈ pa quitinamit. Y ri Jesús xubij cˈa chique ri winek riˈ: Majun cˈa jun profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ri man ta jun rukˈij. Quinojel can cˈo wi quikˈij, xa yacˈa chi ma niyaˈox (nyaˈ) ta quikˈij pa tak quitinamit, ni cuma ri cachˈalal y ni cuma chukaˈ ri aj pa cachoch, xchaˈ chique.

Ri Jesús ma qˈuiy ta cˈa milagros xuben chupan ri tinamit ri xqˈuiy wi Riyaˈ. Xaxu (xaxe wi) oc caˈiˈ oxiˈ yawaˈiˈ ri xuyaˈ rukˈaˈ pa quiwiˈ y queriˈ xerucˈachojsaj. Y Riyaˈ can xumey ruma xerutzˈet chi ri winek ri aj chiriˈ pa rutinamit, xa can ma niquinimaj ta. Riyaˈ xbe cˈa ri pa tak aldea ri yecˈo pe chunakajal ri rutinamit, y xucˈut cˈa ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek.

Tek ri cablajuj discípulos xetak chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios

Cˈacˈariˈ ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri cablajuj discípulos. Y chi cacaˈ xuchop el quitakic chubanic ri samaj, y xuyaˈ el kˈatbel tzij pa quikˈaˈ riche (rixin) chi yecowin yequelesaj ri itzel tak espíritu. Y Riyaˈ xubij cˈa chukaˈ el chique chi xaxu (xaxe) wi ri quichˈameˈy tiquicˈuaj el y majun chic ri tiquicˈuaj el. Ma tiquicˈuaj ta yaˈl, ma tiquicˈuaj ta caxlan wey y chukaˈ can ma tiquicˈuaj ta el quirajil ri pa tak ximibel quipan. Ma tiquicusaj ta el caˈiˈ quitziak. Pero utz chi niquicusaj el ri quixajab. 10 Ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique ri discípulos: Xabachique ta na tinamit ri yixapon wi; tek yixoc pa jun jay, chiriˈ quixcˈojeˈ wi ka. Xa can cˈa ya tek yixel pe chupan ri tinamit riˈ, cˈacˈariˈ utz chi niyaˈ ca ri jay ri xixcˈojeˈ wi. 11 Y ri acuchi (achique) yixapon wi, wi ri winek ma nicajoˈ ta yixquicˈul, y ma nicajoˈ ta chukaˈ niquicˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios ri nitzijoj riyix chique, can quixel cˈa pe chiriˈ, y titotalaˈ (tiquiralaˈ) ca ri pokolaj ri cˈo chiwaken chiquiwech ri winek riˈ, riche (rixin) tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben. Ruma can nbij wi cˈa chiwe, chi chupan ri kˈij tek xtibanatej ri kˈatoj tzij, más xtikˈax wi cˈa ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ ri winek riche (rixin) ri tinamit ri can ma xquixquicˈul ta, que chuwech ri Sodoma y Gomorra, xchaˈ el chique.

12 Y ri discípulos xebe cˈa. Riyeˈ xquibij cˈa chique ri winek chi titzolin pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios. 13 Y ri discípulos qˈuiy cˈa itzel tak espíritu ri xequelesalaˈ. Y chukaˈ xquiyalaˈ aceite pa quiwiˈ ye qˈuiy yawaˈiˈ y xequicˈachojsaj ca.

Tek xcamisex ri Juan ri Bautista

14 Y ri rey Herodes can xracˈaxaj cˈa chi ri Jesús sibilaj rutzijol cˈo chiquicojol ri winek. Ri Herodes xubij cˈa ka pa ránima chi ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, y rumariˈ tek cˈo uchukˈaˈ pa rukˈaˈ riche (rixin) chi qˈuiy ri nicowin yerubanalaˈ, xchaˈ ka ri Herodes.

15 Pero yecˈo cˈa chique ri winek ri xquibij chi ri Jesús xa ya ri Elías. Y yecˈo nicˈaj chic xquibij chi Riyaˈ jun achi profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios y chukaˈ xquibij chi Riyaˈ jun chique ri achiˈaˈ ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca.

16 Yacˈa tek ri rey Herodes xracˈaxaj cˈa riˈ, xubij: Ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaqˈuixic rujolon (ruwiˈ), ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ.

17 Ruma chi xa can ya cˈa ri rey Herodes ri xbin chi tichapatej ri Juan. Y cˈacˈariˈ xuyaˈ pa cárcel y xximeˈ pa cadena. Ruma ri Herodes rucˈamon ka ri Herodías rixjayil ri Felipe, y ri Felipe riˈ xa can rachˈalal ri Herodes. 18 Y ri Juan rubin chare ri Herodes: Ma utz ta abanon chi acˈamon ka rixjayil ri awachˈalal.

19 Y ri Herodías can rajowan wi cˈa chi rucamisan ta ri Juan ruma itzel nunaˈ chare, pero ma cowinek ta. 20 Ruma ri rey Herodes can retaman wi cˈa chi ri Juan can choj wi y jun lokˈolaj achi riche (rixin) ri Dios; y rumariˈ can nuxibij cˈa riˈ chuwech ri Juan. Can ma ruyaˈon ta cˈa kˈij riche (rixin) chi cˈo ta rucˈulwachin. Ri Herodes can jabel wi cˈa nracˈaxaj tek ri Juan nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chare. Xa yacˈa chi ma nichˈobotej ta cˈa chuwech ri achique rucˈamon chi nuben. Pero ma riqˈui wi riˈ, riyaˈ can jabel wi cˈa nracˈaxaj ri nibix chare. 21 Y ri kˈij cˈa ri oyoben ruma ri Herodías riche (rixin) chi nika ri Juan pa rukˈaˈ, xoka cˈa. Chupan ri kˈij tek ri rey Herodes xtzˈaket chic jun rujunaˈ, ri Herodes riˈ xuyaˈ jun waˈin y xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri aj kˈatbel tak tzij ri yecˈo pa rukˈaˈ, xerusiqˈuij (xeroyoj) chukaˈ ri achiˈaˈ ri can cˈo quikˈij chiquicojol ri soldados y xerusiqˈuij (xeroyoj) ri achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri aj Galilea. 22 Y ri acuchi (achique) cˈa quimolon wi quiˈ riyeˈ, xoc cˈa apo jun kˈopoj, ral ri Herodías; y ri kˈopoj riˈ xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xuben sibilaj xka chuwech ri rey Herodes y chiquiwech quinojel ri yewaˈ riqˈui. Y ri Herodes xubij cˈa chare ri kˈopoj: Tacˈutuj cˈa ri achique nawajoˈ y xtinyaˈ chawe. 23 Ri rey Herodes can xuben cˈa jurar chare, y xubij: Xabachique cˈa ri xtacˈutuj chuwe, xtinyaˈ chawe, astapeˈ ta na chi can pa nicˈaj chare re ruwachˈulef ri cˈo pa nukˈaˈ, xchaˈ.

24 Y xel el ri kˈopoj y xberubij chare ri ruteˈ: ¿Achique ri utz chi ncˈutuj? xchaˈ. Y ri teˈej xubij cˈa chare: Tacˈutuj chi tiyaˈox (tyaˈ) pe chawe ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista.

25 Y ri kˈopoj can yacˈariˈ xtzolin apo riqˈui ri rey Herodes y xberubij cˈa chare: Riyin nwajoˈ chi ya re wacami yan, nayaˈ pe chuwe pa jun plato ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista, xchaˈ chare ri rey Herodes.

26 Y ri rey Herodes can xpe bis pa ránima ruma ri xcˈutux chare, pero ruma cˈa chi can rubanon chic jurar chi can xtuyaˈ wi ri xtrajoˈ ri kˈopoj y ruma chukaˈ chi can chiquiwech ri ye rachibilan pa mesa tek xubij, rumariˈ can cˈo cˈa chi nuben ri nicˈutux chare, y queriˈ ma nuyaˈ (nutzek) ta ruqˈuix. 27 Y ri rey can yacˈariˈ tek xutek el jun soldado riche (rixin) chi ticˈamer pe ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista. 28 Y ri soldado xbe cˈa, xberutzaqˈuij pe rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista pa cárcel y xucˈom cˈa pe chare ri kˈopoj pa jun plato y ri kˈopoj xberuyaˈ chare ri ruteˈ.

29 Tek ri rudiscípulos ri Juan xquicˈaxaj chi xcamisex, xebe cˈa chucˈamaric ri ruchˈacul, y xbequimukuˈ ca.

Tek ri Jesús xerutzuk más ye wuˈoˈ mil winek

30 Ri ye ruˈapóstoles ri Jesús tek xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, can xquimol apo quiˈ riqˈui ri Jesús y xquitzijolaˈ cˈa chare ronojel ri xquibanalaˈ y ronojel ri tijonic ri xquiyalaˈ chique ri winek. 31 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Joˈ pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek cˈo riche (rixin) chi yixuxlan jubaˈ. Y queriˈ xubij chique ruma can ye qˈuiy cˈa winek ri yeˈel yeˈoc quiqˈui y rumariˈ hasta ma utz ta chic chi yewaˈ.

32 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈoc cˈa el pa jun jucuˈ riche (rixin) chi xekˈax cˈa jucˈan chic ruchiˈ yaˈ, y xebe cˈa pa jun desierto. 33 Yacˈa tek riyeˈ xeˈel el, ye qˈuiy cˈa winek ri xetzˈeto el y can xquetamaj el quiwech. Rumariˈ ri winek junanin (anibel) xebe chicaken, xquimololaˈ el quiˈ pa bey; ri pa tak tinamit ri xekˈax wi el. Y xa ye riyeˈ ri xeˈapon nabey. Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon, ri winek xquimol cˈa apo quiˈ chiquij. 34 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucuˈ, xutzˈet cˈa chi sibilaj ye qˈuiy winek yecˈo chiriˈ coyoben apo. Riyaˈ xujoyowaj cˈa quiwech, ruma quibanon achiˈel cˈa ri carneˈl tek majun niyukˈun quiche (quixin), y xuchop cˈa nucˈut qˈuiy chiquiwech ri nicˈatzin chi niquetamaj chrij ri ruchˈabel ri Dios. 35 Yacˈa tek xka ka más ri kˈij, ri rudiscípulos ri Jesús xejel apo riqˈui y xquibij chare: Re waweˈ xa majun cˈo y xa xka ka kˈij. 36 Queˈatakaˈ cˈa el re winek reˈ riche (rixin) chi yebe ri pa tak aldea y pa tak nicˈaj chic lugar ri yecˈo pe nakaj, riche (rixin) chi nbequilokˈoˈ quiway, ruma xa majun quiway riche (rixin) chi niquitij, xechaˈ chare ri Jesús.

37 Yacˈa ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiyaˈ quiway riyix, xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij: ¿Riyit nabij chi yojbe chulokˈic caˈiˈ ciento denarios caxlan wey riche (rixin) chi yewaˈ riyeˈ? xechaˈ chare.

38 Y Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique: ¿Janipeˈ caxlan wey cˈo iwuqˈui? Jeˈitzˈetaˈ na cˈa. Y tek riyeˈ quitzˈeton chic ca, xquibij: Cˈo wuˈoˈ caxlan wey y caˈiˈ car, xechaˈ chare.

39 Y cˈacˈariˈ Riyaˈ xubij chique ri rudiscípulos chi tiquibij chique ri winek chi quetzˈuyeˈ quinojel pa ruwiˈ ri rexlaj kˈayis, y pa tak moc quetzˈuyeˈ cˈa. 40 Y ri winek riˈ can xetzˈuyeˈ cˈa pa ruwiˈ ri kˈayis, y xquicˈualaˈ cˈa quiˈ pa tak ciento y pa nicˈaj tak ciento. 41 Y ri Jesús xeruliˈej cˈa pa rukˈaˈ ri wuˈoˈ caxlan wey y ri caˈiˈ car y cˈacˈariˈ xtzuˈun chicaj y xucˈutuj ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ. Y cˈacˈariˈ xeruwechˈelaˈ cˈa el ri caxlan wey, y xuyaˈ el chique ri discípulos riche (rixin) chi niquiyaˈ chique ri winek. Y queriˈ chukaˈ xuben riqˈui ri car. Xujech cˈa chiquiwech quinojel. 42 Can quinojel cˈa jabel xewaˈ. Can majun cˈa ri man ta xwaˈ chi utz. 43 Y cˈa cˈo na cˈa cablajuj chaquech caxlan wey rachibilan car ri xmolotej ca, ri ma xqˈuis ta. 44 Sibilaj ye qˈuiy cˈa ri winek ri xewaˈ ruma xaxu (xaxe) wi ri achiˈaˈ yecˈo wuˈoˈ mil.

Tek ri Jesús xbiyin chraken pa ruwiˈ ri choy

45 Yacˈariˈ tek ri Jesús xerucusaj el ri rudiscípulos chupan ri jucuˈ, riche (rixin) chi yenabeyej el chuwech; chi quebe cˈa pa Betsaida, tinamit ri cˈo jucˈan chic ruchiˈ yaˈ. Y Riyaˈ xerutek na cˈa el ri winek chi tak cachoch. 46 Y tek ri Jesús ye ruchˈaben chic cˈa ca ri winek, xbe pa ruwiˈ jun juyuˈ chubanic orar. 47 Tek xoc cˈa pe ri akˈaˈ, ri discípulos ri ye benak pa jucuˈ, pa runicˈajal chic cˈa ri choy yecˈo wi. Y ri Jesús ruyonil cˈa cˈo na ca pa ruwiˈ ri ulef ruma xa ma benak ta quiqˈui. 48 Y ri Jesús xerutzˈet cˈa chi ri rudiscípulos ye cosnek chic y ma yecowin ta niquiben chare ri jucuˈ chi nibiyin chiquiwech, ruma ri cakˈikˈ nupaxij riˈ chuwech ri jucuˈ y nutzolij cˈa. Y tek xa ruchapon cˈa pe rusekeric, ri Jesús petenak cˈa chraken pa ruwiˈ ri choy, y nrajoˈ cˈa nikˈax el chiquiwech. 49 Yacˈa tek ri discípulos xquitzˈet chi cˈo jun petenak chraken pa ruwiˈ ri choy, xquirek quichiˈ y xquibilaˈ cˈa chiquiwech chi achique cˈa laˈ, xechaˈ. Ruma riyeˈ xquibij chi ri petenak pa ruwiˈ ri choy xa jun subunel (xibinel). 50 Y ruma can quinojel cˈa xetzˈeto, xquixibij quiˈ. Y rumariˈ ri Jesús chanin xchˈo apo chique y xubij: Ma tixibij ta iwiˈ. Xa ticukubaˈ icˈuˈx. Xa yin cˈa riyin, xchaˈ chique.

51 Y Riyaˈ xoc cˈa el quiqˈui ri pa jucuˈ. Y can yacˈariˈ tek xtaneˈ ri cakˈikˈ. Y ri discípulos xsach quicˈuˈx tek xquitzˈet ri xbanatej y sibilaj xquimey. 52 Y astapeˈ can xquitzˈet tek ri Jesús xuqˈuiyirisaj ri caxlan wey, riyeˈ ma kˈaxnek ta chiquiwech chi Riyaˈ can nicowin wi nuben xabachique, ruma can cˈo ruchukˈaˈ. Riyeˈ cˈa cowirnek na ri cánima.

Tek ri Jesús qˈuiy yawaˈiˈ ri xerucˈachojsaj pa Genesaret

53 Y riyeˈ xekˈax cˈa pa ruwiˈ ri choy riˈ y xeˈapon ri chuchiˈ yaˈ chiriˈ pa Genesaret. 54 Y xu (xe) wi xeˈel pe pa jucuˈ, ri winek ri yecˈo chiriˈ chuchiˈ yaˈ, chanin cˈa xquetamaj ruwech chi ya ri Jesús ri xel pe pa jucuˈ. 55 Rumariˈ xquelesaj cˈa rutzijol pa ronojel lugar ri yecˈo pe nakaj, chi ri Jesús cˈo chiriˈ. Y ri winek xequicˈamalaˈ cˈa pe ri quiyawaˈiˈ. Can ronojel wi cˈa lugar xecˈamalox wi pe yawaˈiˈ; y chuwech cˈa ri quiwarabel ye quicˈamalon wi pe, y xequicˈamalaˈ pe chuwech ri Jesús ri acuchi (achique) niquicˈaxaj chi cˈo wi. 56 Y xabacuchi (xabachique) xapon wi, ri pa nimaˈk tak tinamit, pa tak aldeas y ri pa tak juyuˈ chukaˈ, ri winek xequiyalaˈ ri yawaˈiˈ pa tak bey ri nikˈax wi Riyaˈ. Can niquicˈutuj cˈa utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ kˈij chique chi astapeˈ xaxu (xaxe) ta wi ri ruchiˈ rutziak ri niquichop riche (rixin) chi yecˈachoj y can queriˈ wi cˈa xbanatej. Can quinojel cˈa ri xechapo ruchiˈ rutziak ri Jesús, xecˈachoj chare ri quiyabil.