¹ Nu te mânia din pricina celor răi
    şi nu-i invidia pe cei ce săvârşesc răul,
² căci ei se usucă repede ca iarba
    şi se veştejesc precum verdeaţa!

³ Încrede-te în Domnul şi fă binele!
    Locuieşte în ţară şi veghează să umbli în credincioşie^[b]!
⁴ Desfătarea ta să fie Domnul
    şi El va împlini cererile inimii tale!

⁵ Încredinţează-ţi calea în mâna Domnului,
    încrede-te în El, şi El va lucra.
⁶ El va face să răsară dreptatea ta ca zorii
    şi cauza ta dreaptă^[c] – ca miezul zilei.

⁷ Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El,
    nu te mânia din pricina celui ce reuşeşte în umblarea lui,
        a celui ce-şi împlineşte planurile lui rele.

⁸ Renunţă la mânie, părăseşte furia!
    Nu te mânia, căci mânia duce numai la rău!
⁹ Fiindcă cei ce fac răul vor fi stârpiţi,
    dar numai cei ce nădăjduiesc în Domnul vor moşteni ţara!

¹⁰ Încă puţină vreme şi cel rău nu va mai fi;
    te vei uita la locul unde era şi nu va mai fi.
¹¹ Cei blânzi însă vor moşteni ţara^[d]
    şi se vor bucura de belşug de pace!

¹² Cel rău unelteşte împotriva celui drept,
    scrâşneşte din dinţi împotriva lui.
¹³ Dar Stăpânul râde de el,
    căci ştie că-i soseşte şi lui ziua.

¹⁴ Cei răi îşi scot sabia,
    îşi încordează arcul,
ca să-l doboare pe cel sărman şi pe cel nevoiaş,
    să-i înjunghie pe cei ale căror căi sunt drepte.
¹⁵ Cu săbiile lor însă îşi vor străpunge propriile inimi,
    iar arcurile le vor fi zdrobite.

¹⁶ Mai bun este puţinul celui drept,
    decât belşugul multor răi,
¹⁷ căci braţele celor răi vor fi frânte,
    dar Domnul îi sprijină pe cei drepţi.

¹⁸ Domnul cunoaşte zilele celor integri.
    Moştenirea lor va fi pe vecie.
¹⁹ Ei nu sunt făcuţi de ruşine în vreme rea,
    iar în zile de foamete vor fi săturaţi.

²⁰ Cei răi vor pieri însă,
    iar duşmanii Domnului vor fi
ca cele mai frumoase păşuni;
    vor trece, ca fumul vor trece.

²¹ Cel rău împrumută, dar nu mai dă înapoi;
    cel drept însă este milos şi înapoiază.
²² Cei ce sunt binecuvântaţi de El vor moşteni ţara,
    dar cei ce sunt blestemaţi de El vor fi stârpiţi.

²³ Domnul întăreşte paşii omului,
    atunci când Îşi găseşte plăcere în calea lui.
²⁴ Când acesta cade, nu este doborât de tot,
    căci Domnul îl sprijină cu mâna Sa.

²⁵ Din tinereţea mea şi până la bătrâneţe
    nu am văzut vreun om drept părăsit,
        nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.
²⁶ El este milos în fiecare zi şi dă cu împrumut,
    iar urmaşii lui vor fi o binecuvântare^[e].

²⁷ Deci depărtează-te de rău şi fă binele!
    Atunci vei putea locui în ţară pentru totdeauna!
²⁸ Domnului Îi place să facă dreptate
    şi nu-Şi părăseşte credincioşii!

Totdeauna ei sunt păziţi,
    dar urmaşii celor răi vor fi stârpiţi.
²⁹ Cei drepţi vor moşteni ţara,
    o vor locui pe vecie.

³⁰ Gura celui drept rosteşte cuvinte înţelepte,
    iar limba lui grăieşte cu dreptate.
³¹ El poartă în inimă Legea Dumnezeului său,
    şi astfel picioarele^[f] nu-i alunecă.

³² Cel rău îl pândeşte pe cel drept,
    căutând să-l omoare,
³³ însă Domnul nu-l dă pe mâna lui
    şi nu-l lasă să fie osândit la judecata lui.

³⁴ Nădăjduieşte în Domnul
    şi păzeşte calea Lui,
iar El te va înălţa ca să stăpâneşti ţara
    şi vei vedea nimicirea celor răi!

³⁵ L-am văzut pe cel rău în toată puterea lui,
    întinzându-se ca un copac bogat, bine sădit în ţara lui.
³⁶ Dar când am trecut încă o dată pe acolo, nu mai era;^[g]
    l-am căutat, dar nu l-am mai găsit.

³⁷ Uită-te la cel cinstit, priveşte-l pe cel integru,
    căci omul paşnic are viitor!
³⁸ Răzvrătiţii vor fi nimiciţi cu toţii;
    viitorul celor răi va fi retezat.

³⁹ Izbăvirea celor drepţi vine de la Domnul,
    Care le este refugiu în vreme de necaz.
⁴⁰ Domnul îi ajută şi îi scapă;
    îi scapă de cei răi şi îi eliberează,
        pentru că au căutat scăparea la El.