Add parallel Print Page Options

Psalmul 36

Către mai-marele cântăreţilor.

Un psalm al lui David, robul Domnului

Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:
„Nu(A) este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”
Căci se măguleşte(B) singur în ochii lui,
ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.
Cuvintele gurii lui sunt mincinoase şi înşelătoare(C);
nu mai vrea(D) să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.
În aşternutul lui se gândeşte la răutate(E),
stă pe(F) o cale care nu este bună
şi nu urăşte răul.
Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până(G) la ceruri
şi credincioşia Ta până la nori.
Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu
şi judecăţile(H) Tale sunt ca Adâncul cel mare.
Doamne, Tu sprijini pe oameni(I) şi pe dobitoace!
Cât(J) de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc(K) fiii oamenilor adăpost.
Se(L) satură de belşugul Casei Tale
şi-i adăpi din şuvoiul(M) desfătărilor(N) Tale.
Căci(O) la Tine este izvorul vieţii;
prin(P) lumina Ta vedem lumina.
10 Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste(Q) cei ce Te cunosc
şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită(R)!
11 Să nu m-ajungă piciorul celui mândru
şi să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
12 Cei ce fac fărădelegea au şi început să cadă;
sunt răsturnaţi şi(S) nu pot să se mai scoale.