Semne ale sfârşitului

13 După ce a ieşit din Templu, unul dintre ucenicii Lui I-a zis:

– Învăţătorule, iată ce pietre[a] şi ce clădiri!

Isus i-a răspuns:

– Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră; totul va fi dărâmat![b]

Apoi S-a aşezat pe Muntele Măslinilor, în dreptul Templului şi, în timp ce erau doar ei singuri, Petru, Iacov, Ioan şi Andrei L-au întrebat:

– Spune-ne când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?

Isus a început să le vorbească astfel:

– Vedeţi să nu vă înşele cineva! Vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“ şi vor înşela astfel pe mulţi. Când veţi auzi de războaie şi veşti de războaie, să nu vă neliniştiţi! Aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul. Un neam se va ridica împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Vor fi cutremure în diverse locuri şi va fi foamete. Dar acestea sunt doar începutul durerilor naşterii. Luaţi seama la voi înşivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor[c] şi veţi fi bătuţi în sinagogi. Veţi fi puşi să staţi înaintea guvernatorilor şi înaintea regilor din pricina Mea, ca să fiţi mărturie înaintea lor. 10 Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie vestită la toate neamurile. 11 Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijoraţi dinainte cu privire la ceea ce veţi vorbi, ci spuneţi ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt. 12 Fratele îl va trăda şi-l va da la moarte pe fratele său, iar tatăl pe copilul său; copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor da la moarte. 13 Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

14 Când veţi vedea „urâciunea pustiirii“[d] stând acolo unde n-ar trebui – cel ce citeşte, să înţeleagă –, atunci cei din Iudeea să fugă în munţi! 15 Cel ce va fi pe acoperişul casei să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să-şi ia ceva din ea, 16 iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina! 17 Vai de cele ce vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18 Rugaţi-vă să nu se întâmple iarna. 19 Căci în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare cum n-a mai fost de la începutul creaţiei, pe care a făurit-o Dumnezeu, şi până acum, şi nici nu va mai fi! 20 Iar dacă Domnul n-ar fi scurtat numărul zilelor, nici un om n-ar fi scăpat; dar, din pricina celor aleşi, pe care El i-a ales, El a scurtat numărul zilelor. 21 Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, este acolo!“, să nu credeţi! 22 Căci se vor ridica cristoşi falşi şi profeţi falşi şi vor face semne şi minuni, pentru a-i înşela, dacă este posibil, pe cei aleşi. 23 Voi însă păziţi-vă; v-am spus mai dinainte toate lucrurile!

24 Dar în zilele acelea, după necazul acela,

soarele se va întuneca,
    luna nu-şi va mai da lumina,
25 stelele vor cădea din cer
    şi puterile din ceruri vor fi clătinate.[e]

26 Atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori[f], cu mare putere şi slavă. 27 Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.

28 Învăţaţi de la smochin pilda lui: când mlădiţa lui devine deja fragedă şi încep să apară frunzele, ştiţi că vara este aproape. 29 Tot aşa şi voi, când vedeţi că se întâmplă aceste lucruri, să ştiţi că El[g] este aproape, este chiar la uşi. 30 Adevărat vă spun că nu va trece această generaţie până se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31 Cerul şi pământul vor trece, însă cuvintele Mele nu vor trece!

Îndemn la veghere

32 Dar despre ziua sau ora aceea nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33 Fiţi atenţi! Vegheaţi![h] Căci nu ştiţi când va sosi vremea.

34 Este ca atunci când un om, plecat într-o călătorie, îşi lasă casa, dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia potrivit slujbei lui, şi porunceşte portarului să vegheze.

35 Vegheaţi deci pentru că nu ştiţi când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşului, sau dimineaţa[i] 36 şi să nu cumva, venind pe neaşteptate, să vă găsească dormind! 37 Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheaţi!

Footnotes

  1. Marcu 13:1 Cf. istoricului iudeu Flavius Josefus (sec. I d.Cr.), pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lăţime de aproximativ 4 m şi o înălţime de aproximativ 6 m. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălţimea de 2,5 m, şi lăţimea de 3 m (vezi Antich., 15.11.3 şi Ist. Răzb., 5.5.6)
  2. Marcu 13:2 Această predicţie s-a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul şi au ars Templul
  3. Marcu 13:9 Aram.: sanhedrinelor, care înseamnă adunări; desemna o curte de justiţie locală, întrunindu-se în oraşe şi numărând 23 de membri (sanhedrine mici), spre deosebire de curtea supremă de justiţie, care se întrunea în Ierusalim şi număra 71 de membri (Marele Sanhedrin)
  4. Marcu 13:14 Vezi Dan. 9:27 şi nota; 11:31; 12:11
  5. Marcu 13:25 Vezi Is. 13:10; 34:4
  6. Marcu 13:26 Vezi Dan. 7:13
  7. Marcu 13:29 Sau: el, adică sfârşitul
  8. Marcu 13:33 Unele mss importante adaugă: Rugaţi-vă!
  9. Marcu 13:35 Toate cele patru străji ale nopţii, împrumutate de la romani (6:00-9:00 PM; 9:00-12:00 PM; 12:00-3:00 AM; 3:00-6:00 AM)

Jesu Rede über die Endzeit (Kapitel 13)

Jesus kündigt die Zerstörung des Tempels an

13 Als Jesus den Tempel verließ, sagte einer seiner Jünger zu ihm: »Meister, sieh doch! Was für mächtige Steine und was für prachtvolle Bauten!« – »Dich beeindrucken[a] diese gewaltigen Bauten?«, entgegnete Jesus. »Kein Stein wird hier auf dem anderen bleiben; es wird alles zerstört werden.«

Vorzeichen des Endes

Später saß Jesus auf dem Ölberg, von wo aus man zum Tempel hinüberblickt. Petrus, Jakobus, Johannes und Andreas waren mit ihm allein. Da baten sie ihn[b]: »Sag uns doch: Wann wird das geschehen, und an welchem Zeichen werden wir erkennen können, dass die Erfüllung all dieser Dinge bevorsteht?«

»Gebt Acht, dass euch niemand irreführt!«, antwortete Jesus. »Viele werden unter meinem Namen auftreten; sie werden von sich sagen: ›Ich bin es!‹, und sie werden viele irreführen. Und wenn ihr von Kriegen hört und wenn Kriegsgefahr droht[c], dann erschreckt nicht. Es muss so kommen, aber das Ende ist es noch nicht. Ein Volk wird sich gegen das andere erheben und ein Reich gegen das andere. Es wird bald in dieser Gegend Erdbeben geben und bald in jener, und Hungersnöte werden die Menschen heimsuchen. Doch das ist erst der Anfang, es ist ´wie` der Beginn von Geburtswehen.

Habt Acht auf euch selbst! Man wird euch in den Synagogen vor Gericht stellen und auspeitschen.[d] Ihr werdet euch um meinetwillen vor Machthabern und Königen verantworten müssen und sollt vor ihnen meine Zeugen sein[e]. 10 Denn bevor das Ende kommt,[f] muss das Evangelium allen Völkern verkündet werden. 11 Wenn man euch verhaftet und vor Gericht stellt[g], dann macht euch nicht im Voraus Sorgen, was ihr sagen sollt. Denn wenn es so weit ist, wird euch eingegeben, was ihr sagen müsst. Nicht ihr seid es, die dann reden, sondern der Heilige Geist. 12 Menschen werden ihre nächsten Angehörigen dem Henker ausliefern: der Bruder den Bruder[h] und der Vater sein Kind; und auch Kinder werden sich gegen ihre Eltern stellen und sie töten lassen. 13 Um meines Namens willen werdet ihr von allen Menschen gehasst werden. Wer aber bis ans Ende standhaft bleibt, wird gerettet.

14 Der ›Gräuel der Entweihung‹[i] wird dort stehen[j], wo er nicht stehen darf. (Wer das liest, der überlege, ´was es bedeutet`.) Wenn ihr ihn dort stehen seht, sollen die, die in Judäa sind, in die Berge fliehen. 15 Wer sich gerade auf dem Dach seines Hauses aufhält, soll nicht erst noch hinuntersteigen und ins Haus hineingehen, um etwas mitzunehmen. 16 Und wer auf dem Feld ist, soll nicht mehr nach Hause zurücklaufen, um seinen Mantel zu holen. 17 Wie schwer werden es die Frauen haben[k], die in jener Zeit ein Kind erwarten oder stillen! 18 Betet auch, dass das alles nicht im Winter geschieht. 19 Denn in jenen Tagen wird eine Not herrschen, wie es sie von der Zeit an, als Gott die Welt erschuf, bis heute nicht gegeben hat und wie es sie danach auch nie mehr geben wird. 20 Hätte der Herr diese Zeit[l] nicht verkürzt, dann würde kein Mensch[m] gerettet werden; aber um derer willen, die er auserwählt hat, hat er sie verkürzt.

21 Wenn dann jemand zu euch sagt: ›Seht, hier ist der Messias[n]!‹ oder: ›Seht, er ist dort!‹, so glaubt es nicht. 22 Denn mancher falsche Messias und mancher falsche Prophet wird auftreten und Zeichen und Wunder vollbringen, um, wenn möglich, die Auserwählten irrezuführen. 23 Seht ihr euch darum vor! Ich habe euch alles vorausgesagt.«

Die Wiederkunft des Menschensohnes

24 »Doch dann[o], nach jener Zeit der Not, ›wird sich die Sonne verfinstern, und der Mond wird nicht mehr scheinen. 25 Die Sterne werden vom Himmel fallen, und die Kräfte des Himmels werden aus dem Gleichgewicht geraten.‹[p] 26 Und dann wird man den Menschensohn mit großer Macht und Herrlichkeit in den Wolken kommen sehen.[q] 27 Er wird die Engel aussenden und seine Auserwählten aus allen Himmelsrichtungen[r] zusammenbringen, vom Ende der Erde bis zum Ende des Himmels.«

Der Vergleich mit dem Feigenbaum. Mahnung zur Wachsamkeit

28 »Denkt zum Vergleich einmal an den Feigenbaum.[s] Wenn der Saft in die Zweige steigt und die Blätter sprießen, wisst ihr, dass es bald Sommer ist. 29 Genauso ist es, wenn ihr seht, dass diese Dinge geschehen. Dann wisst ihr, dass ´das Kommen des Menschensohnes` nahe bevorsteht. 30 Ich sage euch: Diese Generation[t] wird nicht vergehen, bis das alles geschehen ist. 31 Himmel und Erde werden vergehen, aber meine Worte werden nicht vergehen.

32 Doch wann jener Tag und jene Stunde sein werden, weiß niemand, auch nicht die Engel im Himmel, nicht einmal der Sohn; nur der Vater weiß es. 33 Seht euch also vor und seid wachsam[u]! Denn ihr wisst nicht, wann die Zeit da ist.

34 Es ist wie bei einem Mann, der verreist. Bevor er sein Haus verlässt, überträgt er seinen Dienern die Verantwortung[v] und teilt jedem seine Aufgabe zu. Dem Türhüter befiehlt er, wachsam zu sein. 35 Darum seid wachsam! Denn ihr wisst nicht, wann der Herr des Hauses kommt: ob am Abend oder um Mitternacht, ob beim ersten Hahnenschrei oder früh am Morgen. 36 Seid wachsam, damit er euch, wenn er unvermutet kommt, nicht schlafend antrifft. 37 Ich sage es euch und sage es allen: Seid wachsam!«

Footnotes

  1. Markus 13:2 Od Siehst du.
  2. Markus 13:3 hinüberblickt. Sie waren für sich allein. Da baten ihn Petrus, Jakobus, Johannes und Andreas.
  3. Markus 13:7 Od Und wenn ihr von Kriegen hört und Kriegsgerüchte euch erreichen. Od Und wenn ihr ´den Lärm von` Kriegen ´in der Nähe` und Berichte von Kriegen ´in der Ferne` hört.
  4. Markus 13:9 W Man wird euch den Synedrien (den Synagogengerichten) übergeben und in den Synagogen auspeitschen.
  5. Markus 13:9 W verantworten müssen, ihnen zu einem Zeugnis.
  6. Markus 13:10 W Denn zuerst.
  7. Markus 13:11 W euch abführt und ausliefert.
  8. Markus 13:12 W Der Bruder wird den Bruder dem Tod ausliefern.
  9. Markus 13:14 W Gräuel der Verwüstung, d. h. der Gräuel, der zu der (oder: der Gräuel, zu dem die) Entweihung/Verwüstung der heiligen Stätten führt. Daniel 9,27; 11,31; 12,11.
  10. Markus 13:14 stehen: im Griechischen eine männliche Form. Demnach könnte mit Gräuel der Entweihung ein Mensch gemeint sein.
  11. Markus 13:17 W Wehe aber den Frauen.
  12. Markus 13:20 W diese Tage.
  13. Markus 13:20 W kein Fleisch.
  14. Markus 13:21 Od Christus. Ebenso im nächsten Vers.
  15. Markus 13:24 W Doch in jenen Tagen.
  16. Markus 13:25 Nach Jesaja 13,10; 34,4.
  17. Markus 13:26 Nach Daniel 7,13.
  18. Markus 13:27 W von den vier Winden.
  19. Markus 13:28 W Lernt vom Feigenbaum folgenden Vergleich / folgendes Gleichnis.
  20. Markus 13:30 Dieses Volk.
  21. Markus 13:33 AL(1) wachsam und betet.
  22. Markus 13:34 Od die nötigen Vollmachten.

Dărâmarea Ierusalimului şi venirea Fiului omului

13 Când a ieşit(A) Isus din Templu, unul din ucenicii Lui i-a zis: „Învăţătorule, uită-Te ce pietre şi ce zidiri!” Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mari? Nu(B) va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” Apoi a şezut pe Muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei L-au întrebat deoparte: „Spune-ne(C) când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul când se vor împlini toate aceste lucruri?” Isus a început atunci să le spună: „Băgaţi de seamă(D) să nu vă înşele cineva. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: ‘Eu sunt Hristosul!’ Şi vor înşela pe mulţi. Când veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă înspăimântaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul. Un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete şi tulburări. Aceste(E) lucruri vor fi începutul durerilor. Luaţi seama(F) la voi înşivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătoreşti şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentru ca să le slujiţi de mărturie. 10 Mai(G) întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 11 Când(H) vă vor duce să vă dea în mâinile lor, să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cu privire la cele ce veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela, căci nu voi veţi vorbi, ci(I) Duhul Sfânt. 12 Fratele va(J) da la moarte pe frate-său şi tatăl, pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. 13 Veţi(K) fi urâţi de toţi pentru Numele Meu, dar cine(L) va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

Îndemn la veghere

14 Când(M) veţi vedea urâciunea pustiirii stând(N) acolo unde nu se cade să fie – cine citeşte să înţeleagă –, atunci cei(O) ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi. 15 Cine va fi pe acoperişul casei să nu se pogoare şi să nu intre în casă, ca să-şi ia ceva din ea. 16 Şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina. 17 Vai(P) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea! 18 Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întâmple iarna. 19 Pentru că(Q) în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost de la începutul lumii pe care a făcut-o Dumnezeu până azi şi cum nici nu va mai fi vreodată. 20 Şi dacă n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scăpa, dar le-a scurtat din pricina celor aleşi. 21 Dacă vă va zice cineva atunci(R): ‘Iată, Hristosul este aici’ sau ‘Iată-L acolo’, să nu-l credeţi. 22 Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi. 23 Păziţi-vă(S); iată că vi le-am spus toate dinainte. 24 Dar, în(T) zilele acelea, după necazul acesta, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, 25 stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate. 26 Atunci(U) se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu slavă. 27 Atunci va trimite pe îngerii Săi şi va aduna pe cei aleşi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului. 28 Luaţi(V) învăţătură de la smochin prin pilda lui. Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape. 29 Tot aşa, când veţi vedea aceste lucruri împlinindu-se, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi. 30 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri. 31 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele(W) Mele nu vor trece. 32 Cât despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33 Luaţi seama(X), vegheaţi şi rugaţi-vă, căci nu ştiţi când va veni vremea aceea. 34 Se(Y) va întâmpla ca şi cu un om plecat într-altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui şi porunceşte portarului să vegheze. 35 Vegheaţi(Z) dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa. 36 Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. 37 Ce vă zic vouă, zic tuturor: ‘Vegheaţi!’”