Levitic 22-23
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Când să mănânce din jertfe
22 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 2 „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui ca să(A) se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate(B) de copiii lui Israel şi să nu(C) necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3 Spune-le:
‘Orice om dintre urmaşii voştri şi din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel şi care va avea pe el o necurăţie(D), omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4 Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere(E) de sămânţă să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu(F) va fi curat. Tot aşa şi cel(G) ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel(H) ce va avea o lepădare de sămânţă în somn, 5 cel(I) ce se va atinge de o târâtoare şi se va spurca sau un(J) om atins de vreo necurăţie oarecare şi care se va fi făcut necurat prin ea. 6 Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce(K) îşi va scălda trupul în apă; 7 după asfinţitul soarelui va fi curat şi, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana(L) lui. 8 Să nu mănânce dintr-o vită(M) moartă sau sfâşiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9 Să păzească poruncile Mele, ca să nu-şi ia(N) pedeapsa pentru păcatul lor şi să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.
Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte
10 Niciun(O) străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuieşte la un preot ca oaspete şi cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11 Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint va putea să mănânce, tot aşa şi cel născut în casa lui; ei(P) să mănânce din hrana lui. 12 Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13 Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii şi care se va întoarce(Q) în casa tatălui său, ca atunci când(R) era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14 Dacă un(S) om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15 Preoţii să nu(T) necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16 ei vor face să apese(U) astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc’.”
Jertfele să fie fără cusur
17 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 18 „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi tuturor copiilor lui Israel şi spune-le:
‘Orice(V) om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, 19 să ia(W) o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20 Să nu aduceţi niciuna(X) care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21 Dacă un(Y) om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea(Z) unei juruinţe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22 Să n-aduceţi niciuna(AA) care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită(AB) de foc înaintea Domnului. 23 Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfeşti un bou sau un miel cu un mădular(AC) prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit. 24 Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boaşele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră. 25 Nici să nu luaţi de la străin(AD) vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceţi ca mâncare(AE) Dumnezeului vostru, căci sunt sluţite(AF), au metehne, şi n-ar fi primite’.” 26 Domnul a zis lui Moise: 27 „Viţelul(AG), mielul sau iedul, după naştere, să mai rămână şapte zile cu mamă-sa şi apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28 Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiaţi ca jertfă în aceeaşi zi(AH) cu fătul ei. 29 Când veţi aduce Domnului o jertfă(AI) de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită. 30 Vita să se mănânce în aceeaşi zi; să nu lăsaţi nimic(AJ) din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul. 31 Să păziţi(AK) poruncile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. 32 Să nu necinstiţi(AL) Numele Meu cel sfânt, ca să(AM) fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă(AN) sfinţesc 33 şi care(AO) v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul.”
Sărbătorile. Sabatul
23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 2 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:
‘Iată sărbătorile(AP) Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări(AQ) sfinte, iată sărbătorile Mele: 3 Şase(AR) zile să lucraţi, dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nicio lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.
Paştele
4 Iată sărbătorile(AS) Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremile lor hotărâte. 5 În luna(AT) întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului. 6 Şi în(AU) a cincisprezecea zi a lunii acesteia, va fi Sărbătoarea Azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mâncaţi azimi. 7 În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. 8 Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă’.” 9 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 10 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:
‘Când(AV) veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă(AW) a secerişului vostru. 11 El să legene(AX) snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat. 12 În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, un miel de un an, fără cusur; 13 să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, ca dar(AY) de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului, şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14 Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.
Rusaliile
15 De a doua zi(AZ) după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi. 16 Să număraţi cincizeci de zile, până(BA) în ziua care vine după al şaptelea Sabat, şi atunci să aduceţi Domnului un nou(BB) dar de mâncare. 17 Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade(BC) pentru Domnul. 18 Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului şapte miei de un an, fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. 19 Să aduceţi şi un ţap(BD), ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an, ca jertfă de(BE) mulţumire. 20 Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate(BF) Domnului şi să fie ale preotului. 21 În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. 22 Când(BG) vei secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău şi să nu strângi ce rămâne(BH) de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.”
Anul Nou
23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 24 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:
‘În luna a şaptea(BI), în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă(BJ), vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă. 25 Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc’.”
Ziua Ispăşirii
26 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 27 „În ziua(BK) a zecea a acestei a şaptea luni, va fi Ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28 Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru. 29 Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit(BL) din poporul lui. 30 Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi(BM) nimici din mijlocul poporului lui. 31 Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. 32 Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”
Corturile
33 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 34 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:
‘În(BN) a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de şapte zile. 35 În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 36 Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta(BO) zi, să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare(BP) de sărbătoare: să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. 37 Acestea(BQ) sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă. 38 Afară de aceasta(BR), să păziţi Sabatele Domnului şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bunăvoie. 39 În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge roadele(BS) ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă şi a opta să fie tot o zi de odihnă. 40 În ziua întâi(BT) să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu şi să vă bucuraţi(BU) înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şapte zile. 41 În fiecare an să prăznuiţi(BV) sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s-o prăznuiţi. 42 Şapte zile să locuiţi în(BW) corturi; toţi băştinaşii din Israel să locuiască în corturi, 43 pentru ca(BX) urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru’.” 44 Aşa a spus(BY) Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.
Leviticul 22-23
Nouă Traducere În Limba Română
22 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Spune-le lui Aaron şi fiilor săi să aibă respect faţă de lucrurile sfinte care-Mi sunt închinate de către israeliţi şi să nu profaneze Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.
3 Să le spui: «Dacă vreunul dintre urmaşii voştri din generaţiile viitoare se va apropia, în timp ce va fi necurat, de lucrurile sfinte, pe care israeliţii le dau Domnului, atunci omul acela să fie nimicit din prezenţa Mea. Eu sunt Domnul.
4 Nici unul dintre urmaşii lui Aaron care va avea o rană de lepră[a] sau care va suferi de vreo scurgere, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Oricine va atinge vreun lucru care a devenit necurat din cauza unui trup mort sau a unui bărbat care a avut o scurgere de sămânţă, 5 oricine va atinge vreun animal care mişună, prin care poate ajunge necurat sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăţia lui, 6 acela care va atinge un astfel de lucru va fi necurat până seara. El nu va putea mânca din lucrurile sfinte până nu-şi va spăla trupul cu apă. 7 La asfinţitul soarelui va fi curat; după aceea va putea mânca din lucrurile sfinte, căci acestea sunt hrana sa. 8 Să nu mănânce din ceva mort sau din ceea ce a fost sfâşiat de animalele sălbatice, ca să nu ajungă necurat. Eu sunt Domnul.
9 Preoţii să păzească poruncile Mele ca să nu se încarce cu păcat şi să moară din cauză că le-au necinstit. Eu sunt Domnul; Eu îi sfinţesc.
10 Nici un om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici oaspetele şi nici cel angajat de preot ca ziler să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11 Dar dacă preotul îşi va cumpăra un sclav cu argintul său, acesta va putea să mănânce; de asemenea, sclavii născuţi în familia sa vor putea să mănânce din hrana lui. 12 Dacă fiica unui preot se va căsători cu un bărbat care nu este preot, ea nu va putea mânca din darurile sfinte. 13 Dar fiica unui preot care a rămas văduvă sau care este divorţată neavând copii şi care s-a întors în casa tatălui ei ca în tinereţe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă nici un om care nu este preot să nu o mănânce.
14 Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să-şi dea seama, atunci el va trebui să dea preotului preţul lucrului sfânt şi să adauge încă o cincime la el. 15 Preoţii să nu profaneze lucrurile sfinte pe care israeliţii le aduc Domnului, 16 dându-le voie acestora să mănânce din ele, fiindcă ar aduce asupra lor un păcat de care s-ar face vinovaţi; căci Eu sunt Domnul Care îi sfinţesc.“
Jertfele să fie fără meteahnă
17 Domnul i-a zis lui Moise: 18 „Spune-le lui Aaron, fiilor săi şi tuturor israeliţilor: «Toţi bărbaţii din casa lui Israel şi toţi străinii din Israel care vor dori să aducă o ardere de tot Domnului, fie ca jertfă pentru împlinirea jurămintelor lor, fie ca daruri de bunăvoie, 19 să ia un mascul fără meteahnă dintre vite, oi sau capre, după cum doresc şi să-l jertfească. 20 Să nu aduceţi nici o jertfă care are vreo meteahnă, pentru că nu va fi primită de la voi. 21 Când cineva va aduce Domnului o jertfă de pace[b] pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca dar de bunăvoie, din cireadă sau din turmă, va trebui ca aceasta să fie desăvârşită pentru a fi primită; să nu aibă nici o meteahnă. 22 Cele oarbe, lovite, mutilate, cele care au vreo scurgere, râie sau bube pe piele să nu le jertfiţi Domnului şi să nu le puneţi pe altar ca jertfe mistuite de foc pentru Domnul. 23 Pentru un dar de bunăvoie veţi putea aduce un bou[c] sau un miel care are un mădular mai lung sau mai scurt, însă ca jertfă pentru împlinirea unui jurământ el nu va fi primit. 24 Orice animal care are vreo parte lovită, zdrobită, sfâşiată sau tăiată să nu-l jertfiţi Domnului; să nu aduceţi asemenea jertfe în ţara voastră 25 şi să nu primiţi vreun astfel de animal de la un străin pentru a-l aduce ca hrană Dumnezeului vostru; fiindcă sunt mutilate şi au meteahnă, ele nu vor fi primite de la voi.»“
26 Domnul i-a mai zis lui Moise: 27 „Când se naşte un viţel, un miel sau un ied, acesta trebuie să rămână şapte zile cu mama lui, după care, începând cu ziua a opta, poate fi primit ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 28 Vaca, oaia sau capra să nu le înjunghiaţi în aceeaşi zi cu fătul lor.
29 Când veţi aduce o jertfă de mulţumire pentru Domnul, să o jertfiţi în aşa fel încât să fie primită de la voi. 30 Să fie mâncată în aceeaşi zi; să nu lăsaţi nimic din ea până dimineaţă. Eu sunt Domnul.
31 Să păziţi poruncile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. 32 Să nu profanaţi Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfinţit în mijlocul israeliţilor. Eu sunt Domnul Care vă sfinţesc, 33 Eu, Cel Care v-am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul.“
Calendarul[d] sărbătorilor. Sabatul
23 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Vorbeşte israeliţilor şi spune-le: «Acestea sunt sărbătorile Domnului cu ocazia cărora veţi vesti adunări sfinte; acestea sunt sărbătorile Mele. 3 Să se lucreze şase zile, dar ziua a şaptea este Sabatul, o zi de odihnă însoţită de o adunare sfântă; să nu faceţi nici o lucrare în această zi: să fie Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.
Paştele şi Sărbătoarea Azimilor
4 Celelalte sărbători ale Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi sărbători la vremea hotărâtă pentru ele sunt următoarele: 5 în a paisprezecea zi a lunii întâi, între cele două seri[e], va fi Paştele Domnului, 6 iar în a cincisprezecea zi a acestei luni va fi Sărbătoarea Azimelor în cinstea Domnului; timp de şapte zile să mâncaţi azime. 7 În prima zi să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită. 8 Apoi, timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc, iar în ziua a şaptea să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită.»“
Sărbătoarea Primelor Roade
9 Domnul i-a mai zis lui Moise: 10 „Spune-le israeliţilor: «Când veţi intra în ţara pe care v-o voi da şi veţi aduna recolta, să aduceţi preotului un snop din primele roade ale secerişului. 11 Să legene snopul înaintea Domnului ca voi să fiţi primiţi; preotul să-l legene la o zi după Sabat. 12 În ziua când veţi legăna snopul, să jertfiţi un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere de tot pentru Domnul. 13 Să adăugaţi la el un dar de mâncare din două zecimi dintr-o efă[f] de făină aleasă, amestecată cu ulei, ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului şi o jertfă de băutură de un sfert de hin[g] de vin. 14 Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite, nici boabe, până în ziua aceasta, când veţi aduce această jertfă Dumnezeului vostru: aceasta este o poruncă veşnică pentru toţi urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui.
Sărbătoarea Săptămânilor[h]
15 Din ziua de după Sabat, adică din ziua în care veţi aduce snopul ca jertfă legănată, să număraţi şapte săptămâni întregi. 16 Să număraţi cincizeci de zile până în ziua următoare celui de-al şaptelea Sabat, după care să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare. 17 Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini ca jertfă legănată; să fie făcute din două zecimi de efă de făină aleasă şi să fie coapte după ce s-a dospit aluatul; acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. 18 Împreună cu pâinile să aduceţi, ca ardere de tot pentru Domnul, şapte miei de un an, fără meteahnă, un viţel şi doi berbeci; la acestea să adăugaţi darul de mâncare şi jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. 19 Să aduceţi şi un ţap ca jertfă pentru păcat şi doi miei de un an ca jertfă de pace[i]. 20 Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului împreună cu pâinea adusă din primele roade şi cu cei doi miei; ele să fie puse deoparte pentru Domnul şi să rămână ale preotului. 21 În aceeaşi zi să vestiţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nici o muncă obişnuită. Aceasta este o poruncă veşnică pentru voi şi pentru urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui.
22 Când veţi aduna recolta ţării voastre, să nu adunaţi recolta de la marginea ogorului şi să nu strângeţi spicele care vor rămâne după seceriş; lăsaţi-le pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
Sărbătoarea Trâmbiţelor
23 Domnul i-a zis lui Moise: 24 „Spune-le israeliţilor: «În prima zi a lunii a şaptea[j] să aveţi o zi de odihnă, o adunare sfântă vestită cu sunete de trâmbiţe. 25 Să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.»“
Ziua Ispăşirii
26 Domnul i-a zis din nou lui Moise: 27 „În a zecea zi a lunii a şaptea să fie Ziua Ispăşirii. Atunci să aveţi o adunare sfântă; să vă smeriţi sufletele[k] şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28 Să nu lucraţi nimic în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când se face ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru. 29 Acela care nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit din poporul său. 30 Pe acela care va lucra ceva în ziua aceea îl voi nimici din mijlocul poporului său. 31 Să nu lucraţi nimic: este o poruncă veşnică pentru toţi urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui. 32 Este un Sabat, o zi de odihnă în care să vă smeriţi sufletele; din seara celei de-a noua zi până în seara următoare să ţineţi Sabatul.“
Sărbătoarea Corturilor[l]
33 Domnul i-a zis lui Moise: 34 „Spune-le israeliţilor: «În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni să ţineţi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de şapte zile. 35 În prima zi să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei. 36 Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; în ziua a opta să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. Este o adunare solemnă[m]; să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei.
37 Acestea sunt sărbătorile Domnului, cu ocazia cărora va trebui să vestiţi adunări sfinte, pentru a aduce Domnului jertfe mistuite de foc – arderi de tot şi daruri de mâncare, jertfe şi jertfe de băutură, fiecare la vremea hotărâtă 38 – în afară de Sabatele dedicate Domnului, în afară de darurile voastre, de toate jurămintele şi de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le oferiţi Domnului.
39 În a cincisprezecea zi a lunii a şaptea, după ce aţi adunat roadele ţării, să ţineţi sărbătoarea Domnului, timp de şapte zile; atât prima, cât şi a opta zi să fie o zi de odihnă. 40 În prima zi să luaţi fructe din pomii cei frumoşi[n], ramuri de palmier, crengi de pomi stufoşi şi crengi de sălcii de râu; să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, timp de şapte zile. 41 În fiecare an să ţineţi această sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Să o ţineţi în luna a şaptea – este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile. 42 Să locuiţi în corturi şapte zile; toţi israeliţii să locuiască în corturi, 43 pentru ca urmaşii voştri să ştie că Eu am hotărât ca israeliţii să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
44 Şi astfel, Moise le-a spus israeliţilor care sunt sărbătorile Domnului.
Footnotes
- Leviticul 22:4 Termenul ebraic poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra
- Leviticul 22:21 Vezi nota de la 3:1
- Leviticul 22:23 Putea fi atât mascul, cât şi femelă
- Leviticul 23:1 În VT lunile sunt prezentate: (1) prin simpla numerotare (vs. 5, 24); (2) în perioada pre-exilică, cu denumirea canaanită (Ex. 13:4; 1 Regi 6:1, 38; 1 Regi 8:2); (3) în perioada post-exilică, cu denumirea babiloniană, care a rămas în uz şi astăzi (Est. 2:16; 3:7; 8:9; Neem. 1:1; 2:1; 6:15; Zah. 1:7)
- Leviticul 23:5 Între amurg şi întunericul propriu-zis al nopţii, moment în care mielul pascal era sacrificat
- Leviticul 23:13 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l; şi în v. 17
- Leviticul 23:13 Vezi nota de la 19:36; aproximativ 0,9 l
- Leviticul 23:15 Numită în NT Sărbătoarea Cincizecimii
- Leviticul 23:19 Vezi nota de la 3:1
- Leviticul 23:24 Luna Tişri, septembrie-octombrie; mai târziu, Anul Nou, deoarece marca sfârşitul anului agricol şi începutul unui nou sezon
- Leviticul 23:27 Sau: să postiţi; şi în vs. 29, 32
- Leviticul 23:33 Vezi nota de la Ex. 23:16
- Leviticul 23:36 Sau: adunare de încheiere
- Leviticul 23:40 Sensul termenului ebraic este nesigur; posibil să fie vorba despre un soi anume de pom
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.