Isaia 52  Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

52 Trezeşte-te, trezeşte-te^(A)! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate^(B) sfântă! Căci^(C) nu va mai intra în tine niciun^(D) om netăiat împrejur sau necurat. ² Scutură-ţi^(E) ţărâna de pe tine, scoală-te şi şezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ţi^(F) legăturile de la gât, fiică, roabă a Sionului! ³ Căci aşa vorbeşte Domnul: „Fără plată^(G) aţi fost vânduţi şi nu veţi fi răscumpăraţi cu preţ de argint”. ⁴ Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Odinioară, poporul Meu s-a pogorât să locuiască pentru o vreme în Egipt^(H), apoi asirianul l-a asuprit fără temei. ⁵ Şi acum, ce am să fac aici – zice Domnul – când poporul Meu a fost luat pe nimic? Asupritorii lui strigă de bucurie – zice Domnul – şi cât e ziulica de mare este batjocorit^(I) Numele Meu. ⁶ De aceea, poporul Meu va cunoaşte Numele Meu, de aceea va şti, în ziua aceea, că Eu vorbesc şi zic: ‘Iată-Mă!’ ⁷ Ce^(J) frumoase sunt pe munţi picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte pacea, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: ‘Dumnezeul^(K) tău împărăţeşte!’ ⁸ Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalţă glasul şi strigă toţi de veselie, căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion. ⁹ Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, dărâmături ale Ierusalimului! Căci^(L) Domnul mângâie pe poporul Său şi răscumpără^(M) Ierusalimul. ¹⁰ Domnul^(N) Îşi descoperă braţul Său cel sfânt înaintea tuturor neamurilor şi toate^(O) marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.” ¹¹ „Plecaţi^(P), plecaţi, ieşiţi din Babilon! Nu vă atingeţi de nimic necurat! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţiţi-vă^(Q), cei ce purtaţi vasele Domnului! ¹² Nu^(R) ieşiţi cu grabă, nu plecaţi în fugă, căci^(S) Domnul vă va ieşi înainte şi^(T) Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea.”

Fiinţa şi lucrarea Robului Domnului

¹³ Iată, Robul^(U) Meu va propăşi; Se^(V) va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus. ¹⁴ După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa^(W) şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor –, ¹⁵ tot aşa^(X), pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui, împăraţii^(Y) vor închide gura, căci vor vedea ce^(Z) nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră.