Isus spală picioarele ucenicilor Săi

13 Înainte^(A) de Praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a^(B) sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, şi fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt. ² În timpul cinei, după ce Diavolul^(C) pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă, ³ Isus, fiindcă ştia că Tatăl^(D) Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că^(E) de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce, ⁴ S-a^(F) sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el. ⁵ Apoi, a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. ⁶ A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu^(G) să-mi speli mie picioarele?” ⁷ Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar^(H) vei pricepe după aceea”. ⁸ Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă^(I) nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine”. ⁹ „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar şi mâinile, şi capul!” ¹⁰ Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot, şi voi^(J) sunteţi curaţi, dar nu toţi”. ¹¹ Căci^(K) ştia pe cel ce avea să-l vândă, de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi”. ¹² După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu? ¹³ Voi^(L) Mă numiţi Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. ¹⁴ Deci^(M), dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi^(N) datori să vă spălaţi picioarele unii altora. ¹⁵ Pentru că Eu v-am^(O) dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. ¹⁶ Adevărat^(P), adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l-a trimis. ¹⁷ Dacă^(Q) ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.

Descoperirea vânzătorului

¹⁸ Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce^(R) mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea’. ¹⁹ Vă spun lucrul acesta de pe acum^(S), înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi că Eu sunt. ²⁰ Adevărat^(T), adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu pe Mine Mă primeşte şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” ²¹ După ce a spus aceste^(U) cuvinte, Isus S-a^(V) tulburat în duhul Lui, a mărturisit şi a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul^(W) din voi Mă va vinde.” ²² Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte. ²³ Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat^(X) pe sânul lui Isus. ²⁴ Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus. ²⁵ Şi ucenicul acela s-a rezemat pe pieptul lui Isus şi I-a zis: „Doamne, cine este?” ²⁶ Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi întinge bucăţica şi i-o voi da”. Şi a întins o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul. ²⁷ Cum^(Y) a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i-a zis: „Ce-ai să faci, fă repede”. ²⁸ Dar nimeni din cei ce şedeau la masă n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe. ²⁹ Unii credeau că, de vreme ce Iuda^(Z) avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic” sau îi poruncea să dea ceva săracilor. ³⁰ Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit în grabă. Era noapte.

Iubirea frăţească

³¹ După ce a ieşit Iuda, Isus a zis: „Acum^(AA), Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu^(AB) a fost proslăvit în El. ³² Dacă^(AC) Dumnezeu a fost proslăvit în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El Însuşi, şi-L va proslăvi îndată^(AD). ³³ Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi^(AE), cum am spus iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum. ³⁴ Vă dau o poruncă^(AF) nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. ³⁵ Prin aceasta^(AG) vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”

Înştiinţarea lui Petru

³⁶ „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i-a răspuns: „Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu, dar mai^(AH) târziu vei veni.” ³⁷ „Doamne”, I-a zis Petru, „de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viaţa^(AI) pentru Tine.” ³⁸ Isus i-a răspuns: „Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun că nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori.”