Add parallel Print Page Options

Ri tat Esteban cukˈalajisaj ru Lokˈ Pixab ri Dios chquiwäch ri qui nimakil ri winak

Xpe ri qui nimal sacerdotes, xutaˈ cˈu che ri tat Esteban, xubij: ¿A kas tzij waˈ ri tajin cäbix chawij? ―xcha che.

Xchˈaw cˈu ri tat Esteban, xubij chque conojel: Lokˈalaj tak kachalal, alak cˈamal tak ka be, tampe alak ri quinbij, ―cächaˈ. Ri ka Dios, ri sibalaj nim u kˈij, xucˈut rib chuwäch ri ka mam Abraham ojer aretak cˈo pa tak ri juyub re Mesopotamia, cˈä mäjok cäkˈax areˈ pa ri tinimit Harán. Xubij che: “Chaya can ra tinimit, xukujeˈ conojel ri awachalaxic, rech cateˈ pa ri ulew ri quincˈut na chawäch,” ―xcha che. Xel cˈu bi ri ka mam Abraham pa ri qui tinimit ri winak aj Caldea, xeˈc, xcˈoji pa Harán. Te cˈu riˈ, aretak cäminak chi ru tat, xcˈam lok rumal ri Dios waral pa we tinimit ri cˈo wi alak cämic. Man xyiˈ tä cˈu chˈäkap ulew che rechbal ri ka mam Abraham pa we tinimit riˈ rumal ri Dios, man cˈo tä cˈu ne jun alaj chˈäkap ri cuyaˈ cäcˈoji wi. Xubij cˈu ri Dios che chi cäpe na ri kˈij aretak ri areˈ cärechbej na ri ulew, cäcanaj can waˈ we ulew riˈ chque ri ralcˈual aretak cäcäm ri areˈ, pune ta ne mäjaˈ cˈo ralcˈual ri ka mam Abraham pa tak ri kˈij riˈ. Xukujeˈ xubij ri Dios che chi ri ralcˈual ri quil na qui wäch quecˈoji na pa jun tinimit chic, ri man qui tinimit taj. Quecˈoji na pa qui kˈab ri winak jelaˈ, quepatänin na chque. Are quiejeb ciento junab cäquirik na cˈäx chilaˈ, ―xcha ri Dios. Xukujeˈ xubij ri Dios che: “Ri in quinkˈat na tzij pa qui wiˈ ri niqˈuiaj winak chic ri quecojow na che patänil tak que. Quebel cˈu na lok chilaˈ, quinquipatänij na waral riˈ,” ―xcha ri Dios che. Xukujeˈ xuban jun trato ri Dios rucˈ ri ka mam Abraham. Che retal ri trato xtakan ri Dios chi cäkˈat ru cuerpo jun achi o jun ala. Rumal riˈ ri ka mam Abraham, aretak ilom chi u wäch ri alaj a Isaac ru cˈojol, chuwajxak kˈij xucoj ri etal che ru cuerpo. Xukujeˈ jeˈ xuban ri tat Isaac che ri a Jacob ru cˈojol, ri tat Jacob xukujeˈ xucoj ri retal ri trato chque ru cˈojol ri areˈ, xkˈat ri qui cuerpo. Ri cablajuj u cˈojol ri tat Jacob e are waˈ ri ojer tak qui mam conojel ri winak aj Israel cämic, ―cächaˈ.

Ri ralcˈual ri tat Jacob, ri ka mam ojer, cˈäx xquinaˈ che ri a José ri qui chakˈ, xquiqˈuiyij cˈut rech cäcˈam bi pa Egipto. Ri Dios cˈut, cˈo ri Areˈ rucˈ ri a José. 10 Xutoˈ cˈut pa conojel tak ri cˈäxcˈol ri xuriko. Xuya u noˈj, xuya che chi utz quil wi rumal ri Faraón ri nim takanel puwiˈ ri Egipto. Aretak achi chic ri a José, ri Faraón xucoj ri areˈ che kˈatal tzij puwiˈ ronojel ri Egipto, xukujeˈ xucoj ri areˈ che takanel puwiˈ ri rachoch. Ronojel cˈut xuya pu kˈab, ―cächaˈ.

11 Xpe cˈu wiˈjal xukujeˈ nimalaj cˈäxcˈol puwiˈ ronojel ri Egipto, xukujeˈ puwiˈ ronojel ri Canaán. Ri ka nan ka tat ojer man cˈo tä chi ri cäquitijo. 12 Are cˈu ri tat Jacob, aretak xuto chi cˈo trico pa Egipto, xeutak bi ri u cˈojol jelaˈ. Ri cablajuj u cˈojol ri tat Jacob, e are cˈu waˈ ri ka mam ojer. Are cˈu nabe mul waˈ ri xebeˈ pa Egipto. 13 Chucamul chic ri xebeˈc, are chiˈ ri tat José xucˈut rib chquiwäch ri rachalal, xretamaj cˈu ri nim takanel, ri Faraón, jachin tak ri rachalaxic ri tat José. 14 Xtakan cˈu ri tat José chucˈamic ri Jacob ru tat, xukujeˈ conojel ri niqˈuiaj rachalaxic. E oxcˈal olajuj winak cˈu waˈ chconojel. 15 Jeˈ u kˈaxic waˈ ri tat Jacob pa Egipto junam cucˈ ri rachalaxic, chilaˈ cˈut xcäm wi. Xukujeˈ chilaˈ xecäm wi ri cablajuj u cˈojol, ri ojer tak ka mam. 16 Xcˈam cˈu lok ri qui cuerpo pa Siquem rech quemuk pa ri mukubal ri xulokˈ ri ka mam Abraham chque ru cˈojol ri tat Hamor aj Siquem rucˈ ru rajil ri areˈ, ―cächaˈ.

17 Aretak cˈut xa jubikˈ craj man copan ri kˈij ri cäbantajic jas ru bim ri Dios rucˈ juramento che ri ka mam Abraham, ri tinimit Israel xnimaric, sibalaj xeqˈuiar cˈu ri ka winakil pa Egipto. 18 Are chiˈ cˈut xoc chi na jun takanel chic puwiˈ ri Egipto ri man retam tä u wäch ri tat José. 19 We nim takanel riˈ xnaˈw che qui subic ri ka winakil, xuban cˈu etzelal chque ri ka nan ka tat ojer. Xuban cˈäx chque, xeutako rech quequiwonoba can ri alaj tak calcˈual ri teˈ xil qui wäch rech xak quecämic. 20 Pa tak cˈu ri kˈij riˈ xil u wäch ri alaj a Moisés. Are sibalaj utz xil wi rumal ri Dios. Ru nan u tat xecowinic xquiqˈuiyisaj na oxib icˈ cho cachoch. 21 Aretak cˈut xajwatajic chi xquiya canok, xriktaj rumal ru miaˈl ri Faraón ri takanel puwiˈ ri Egipto, xucˈam bi cho rachoch, xuqˈuiyisaj, xuban ralbal che. 22 Je riˈ ri a Moisés xcˈut ronojel u wäch etambal re Egipto chuwäch, xukujeˈ ronojel u wäch noˈj. Rumal waˈ ri a Moisés xcˈoji nimalaj u noˈj. Nim chi cˈu u kˈij ri areˈ. Xkˈalajin cˈu waˈ aretak xchˈawic, xukujeˈ pa ronojel ri xubano, ―cächaˈ.

23 Aretak tzˈakat chic cawinak u junab, xpe pa ranimaˈ ri qui solixic ru winakil, ri winak aj Israel. 24 Chilaˈ xril jun chque ru winakil ri tajin cäban cˈäx che rumal jun aj Egipto. Xeˈ cˈut, xutoˈ, xucämisaj cˈu ri aj Egipto chutojic u qˈuexel ri cˈäx ri xuban che ri aj Israel. 25 Xuchomaj cˈu ri tat Moisés chi ru winakil cäquichˈob na chi ri Dios cucoj na ri areˈ che qui tzokopixic. Ri e areˈ cˈut man xquichˈob tä waˈ. 26 Chucab kˈij chic ri tat Moisés xeurik quieb winak aj Israel ri tajin quechˈojinic, craj cˈut cujach qui wäch, cuya utzil chquixol, xubij chque: “Ri alak achalal ib alak. ¿Jas che cˈäx cäban alak chbil tak ib alak?” ―xcha chque. 27 Are cˈu ri jun ri tajin cuban cˈäx che ri rachiˈl, xupakchij apan ri tat Moisés jelaˈ, xubij che: “¿Jachin xatcojow che takanel xukujeˈ che kˈatal tzij pa ka wiˈ? 28 ¿A cawaj quinacämisaj jas ri xaban che ri jun aj Egipto iwir?” ―xcha che. 29 Aretak ri tat Moisés xuta waˈ we tzij riˈ, xanimaj bic, xel bi pa Egipto, xeˈ pa Madián. Xcˈoji cˈu chquixol winak ri man u winakil taj. Chilaˈ cˈut xcˈuliˈc. Xil qui wäch quieb u cˈojol, ―cächaˈ.

30 Ocˈowinak chi cˈu cawinak junab, xucˈut rib jun ángel chuwäch pa ri juyub ri cätzˈinowic, nakaj che ri nim juyub, Sinaí u biˈ. Ri ángel cˈo pa ri kˈakˈ rech ri juwiˈ qˈuix ri tajin cäcˈatic. 31 Sibalaj cˈu xucajmaj waˈ ri tat Moisés aretak xrilo. Aretak xkeb rucˈ rech kas cärilo, xuto chi xchˈaw lok ri Kajaw Dios, xubij: 32 “In riˈ ri qui Dios ri a mam ojer, ru Dios ri a mam Abraham, ru Dios ri a mam Isaac, ru Dios ri a mam Jacob,” ―xchaˈ. Are cˈu ri tat Moisés xuxej rib, xbirbitic, man xucochˈ tä chic xrilo. 33 Xubij cˈu ri Kajaw Dios che: “Chewesaj ra xajäb, rumal chi ri chˈäkap ulew ri at cˈo wi are lokˈalaj ulew waˈ. 34 Kas tzij wilom ri cˈäx ri tajin cäquirik ri nu winak pa Egipto. Nu tom ri cokˈej ri winak, rumal cˈu riˈ in kajinak lok che qui toˈic, rech quetzokopitajic. ¡Tasaˈjmpeˈ! Catintak na bi pa Egipto,” ―xcha ri Kajaw Dios che, ―cächa ri tat Esteban.

35 Are ri tat Moisés xetzelax u wäch cumal ri winak aj Israel. Xquibij che: “¿Jachin xatcojow pa ka wiˈ che takanel, xukujeˈ che kˈatal tzij?” ―xecha che. Pune je riˈ, are ri areˈ ri xutak bi ri Dios che takanel pa qui wiˈ xukujeˈ che toˈl que. Jeˈ xuban ri Dios rumal ri ángel ri xucˈut rib chuwäch pa ri juwiˈ qˈuix. 36 Ri tat Moisés are ri areˈ ri xeresaj lok ri ka nan ka tat ojer pa Egipto. Xuban nimak tak cˈutbal xukujeˈ tak cajmabal pa Egipto, pa ri Quiäk Mar, xukujeˈ pa tak ri juyub ri cätzˈinowic. Cawinak junab cˈut xuban waˈ. 37 Are waˈ ri tat Moisés ri xubij chque ri winak aj Israel: “Ri Dios cuchaˈ na jun chque ri i winakil, cutak cˈu na rech coc che kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab, jeˈ jas ri xinutak in. Rajwaxic cˈut chi quinimaj ronojel ri cubij chiwe,” ―xcha chque. 38 Tzare cˈu riˈ ri tat Moisés ri xcˈoji chquixol ri winak aj Israel ri qui mulim quib pa ri juyub ri cätzˈinowic, xukujeˈ xcˈoji ri areˈ rucˈ ri ángel ri xchˈaw rucˈ puwiˈ ri nim juyub, Sinaí u biˈ, xukujeˈ cucˈ ri ka nan ka tat ojer. Xukujeˈ xuta ri tzij ri cuya ri kas cˈaslemal, xucˈam cˈut, xuya lok waˈ chke uj, ―cächa ri tat Esteban chque.

39 Ri ka mam ojer cˈut, man xcaj taj xeniman che, xane xa xquetzelaj u wäch. Xquipakchij ri ka mam Moisés, xquirayij pa canimaˈ ri qui tzelejic jumul chic pa Egipto. 40 Xquibij che ri tat Aarón: “Cheabana jujun ka tiox ri quenabej na chkawäch, rumal chi man ketam taj jas xucˈulmaj we tat Moisés ri xujesan lok pa Egipto,” ―xecha che. 41 Xcaˈn cˈu jun qui tiox ri jeˈ cäpe jun alaj amaˈ wacäx, xequicämisaj tak awaj, xequisipaj cˈu cho ri qui tiox ri xcaˈno. Xcaˈn cˈu jun nimakˈij, xequicot rucˈ ri jun tiox ri xak e areˈ xebanowic. 42 Rumal riˈ ri Dios xutas rib chquij, xeutzokopij canok rech quequikˈijilaj ri kˈij, ri icˈ, ri chˈimil, jeˈ jas ri cäbix pa ri qui wuj ri kˈalajisal tak re ru Lokˈ Pixab ri Dios:

Winak aj Israel, pa tak ri cawinak junab ri xixcˈoji pa ri juyub ri cätzˈinowic, ¿a xeicämisaj lo awaj che quisipaxic waˈ chnuwäch in?
43 Man jeˈ taj xibano, xane are xeikˈijilaj niqˈuiaj tak dioses. Are xitelej ri rachoch ri dios, Moloc u biˈ (are jun carpa waˈ ri rachoch ri qui dios Moloc),
xukujeˈ ru caˈyebal ru chˈimil ri i dios, Renfán u biˈ.
Xak e tiox riˈ ri ix xixbanowic rech queikˈijilaj.
Xa rumal waˈ quixinwesaj na bi pa ri i tinimit ix, quixintak cˈu na bi pa jun tinimit chic ri naj cˈo wi, cˈä jelaˈ chˈäkäp che ri tinimit Babilonia, ―xcha ri Dios chque.

44 Ri ka nan ka tat ojer, aretak xquibinibej ri juyub ri cätzˈinowic, cˈo ri rachoch Dios cucˈ. Are waˈ ri banom rucˈ manta, ri cˈo wi ri tzˈalam tak abaj re ri Pixab. Jeˈ cˈu u banic waˈ jas ri xubij ri Dios che ri ka mam Moisés, aretak xubij che chi cuban jun rachoch Dios ri jeˈ u banic jas ri cˈutum chuwäch. 45 Ri ka nan ka tat ojer xquechbej waˈ we rachoch Dios riˈ pa qui kˈab ri qui nan qui tat ri e areˈ. Aretak cˈut ri winak riˈ rachiˈl ri tat Josué xeboquic, xecˈoji pa ri culew ri niqˈuiaj winak chic ri esam bi chquiwäch rumal ri Dios, xquicˈam bi ri rachoch Dios cucˈ. Xekˈijilan cˈu chupam cˈä pa ru kˈijol ri ka mam David ojer. 46 Ri nim takanel David nim xil wi rumal ri Dios, je riˈ chi xurik nimalaj utzil pa ru cˈaslemal. Rumal riˈ are u rayinic cuyac jun kas rachoch ri Dios. Are Dios waˈ ru Dios ri ka mam Jacob ojer xukujeˈ. 47 Are cˈu ri tat Salomón ru cˈojol ri tat David xyacow waˈ we ja riˈ che ri Dios aretak xoc che takanel. 48 Pune ri Nimalaj Dios aj Chicaj man cäcˈoji tä pa jun ja ri xa banom cumal winak, jas ri xubij ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios:

49 Ri caj are nu tˈuyulibal
ri quintakan wi puwiˈ ronojel,
are cˈu ri ulew jeˈ ta ne ruxlanibal
ri wakan.
¿Jas cˈu u wäch ri ja
ri quiwaj quiyac chwe?
―cächa ri Kajaw Dios,
¿o jawijeˈ cˈo wi ri uxlanibal
ri quinuxlan wi?
50 ¿A mat are ri in ri xinbanow
ronojel ri cˈolic? ―xcha ri Dios, ―xcha ri tat Esteban.

51 Ri tat Esteban xutakej u bixic chque ri qui nimakil ri winak: Ri alak sibalaj abajarinak ri animaˈ alak. Ri animaˈ alak man queniman tä che ri Dios, man coc tä cˈu ru tzij pa jolom alak. Alak xak junam cucˈ ri man e cojonelab taj. Ri alak amakˈel cäkˈatej alak u wäch ri Lokˈalaj Espíritu. Junam alak cucˈ ri mam alak ojer, ―cächaˈ. 52 ¿A cˈo lo jun chque ri kˈalajisal tak re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri mat xban cˈäx che cumal ri mam alak ojer? Man cˈo tä jun, xane xequicämisaj ri xeyoˈw lok u bixic chi cäpe na ri Cristo ri Jicomalaj Patänil re ri Dios. Are cˈu waˈ ri xjach alak pa qui kˈab ri winak, xcämisaj alak. 53 Ru Pixab ri Dios ri xyiˈ nabe canok cumal ri ángeles che ri ka mam Moisés, are Pixab waˈ ri xyiˈ chech alak. Pune je riˈ, ri xuban ri Dios rech cäyataj ri Pixab pa kˈab alak, man cänimaj tä alak waˈ, ―xcha ri tat Esteban chque.

Cäcämisax ri tat Esteban cumal ri winak

54 Ri winak, aretak xquita waˈ we tzij riˈ, sibalaj xpe coyowal che ri tat Esteban, xquimutˈutˈej ri qui ware chrij chucˈutic ri nimalaj coyowal. 55 Are cˈu ri areˈ kajinak ri Lokˈalaj Espíritu puwiˈ, xcaˈy chicaj, xril cˈu ri jeˈlalaj u juluwem ri Dios, xukujeˈ xril ri Jesús, tacˈal pa ru wiquiäkˈab ri Dios. 56 Xubij cˈut: ¡Chilampe alak! ―xchaˈ. Quinwil ri caj jaktalic, xukujeˈ quinwil ri Ralcˈual ri Dios ri Kas Winak cˈo pa ru wiquiäkˈab ri Dios, ―xcha chque.

57 Ri nimak tak tataˈib xquitzˈapij ri qui xiquin, sibalaj co xquirakakej qui chiˈ. Xak jun xquiyoˈ xebeˈ chrij ri tat Esteban. 58 Xquesaj bi chrij ri tinimit, xquiqˈuiäk cˈu che abaj. Ri achijab cˈut ri xebanow tzij chrij ri areˈ xquiya can ri catzˈiak rucˈ jun achi, Saulo u biˈ. 59 Aretak tajin cäquiqˈuiäk che abaj, ri tat Esteban xuban orar, xutaˈ tokˈob che ri Kajaw Jesús, xubij: Kajaw Jesús, cˈama la ri wanimaˈ, ―xchaˈ.

60 Te cˈu riˈ xxuquiˈc, co xurak u chiˈ, xubij: Tat, mäya la waˈ we mac riˈ chquij, ―xcha ri tat Esteban.

Xuwi xbitaj waˈ rumal, xel ranimaˈ.