Add parallel Print Page Options

23  Y ri Pablo xerutzuˈ cˈa ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij, y xubij chique: Achiˈaˈ ri yix wech aj Israel, can majun cˈa achique ta nunaˈ ri wánima chuwech ri Dios, ruma ri nucˈaslen can choj cˈa rubanon pe, y queriˈ rubanon cˈa wacami, xchaˈ.

Rumariˈ ri Ananías ri nimalaj sacerdote xubij cˈa chique ri yecˈo apo chunakajal ri Pablo, chi tiquipakˈij jun kˈaˈ xerey (pa ruchiˈ). Yacˈariˈ tek ri Pablo chanin xubij apo chare ri Ananías: ¡Ri xtibano cˈa queriˈ chawe riyit ya ri Dios! ¡Riyit yit jun achi ri xa caˈiˈ apalej! Ruma can yit tzˈuyul cˈa pe chiriˈ riche (rixin) chi nakˈet tzij pa nuwiˈ, y chukaˈ nakˈaxaj pa nuwiˈ ronojel ri ley riche (rixin) ri Moisés nabij, ¿pero achique cˈa ruma tek riyit nabij chi quichˈay, y ri ley riche (rixin) ri Moisés ma que ta riˈ ri nubij? xchaˈ ri Pablo.

Y ri winek ri quimolon quiˈ chiriˈ xquibij cˈa chare ri Pablo: ¿Achique ruma tek itzel yachˈo apo chare la nimalaj rusacerdote ri Dios? xechaˈ chare.

Y ri Pablo xubij: Wachˈalal wech aj Israel, riyin ma wetaman ta riˈ wi ya riyaˈ ri nimalaj sacerdote, ruma xa ta wetaman, man ta xinbij ri xa cˈariˈ nbij ka, ruma chupan ri ruchˈabel ri Dios nubij cˈa: Ma itzel ta cachˈo chrij jun aj kˈatbel tzij riche (rixin) ri atinamit, nichaˈ, xchaˈ ri Pablo.

Y ri Pablo xoka chucˈuˈx chi chiquicojol ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij, yecˈo cˈa achiˈaˈ saduceos y yecˈo cˈa chukaˈ fariseos. Rumariˈ riyaˈ riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo apo y xubij: Achiˈaˈ wech aj Israel, riyin yin fariseo, y can queriˈ chukaˈ ri nataˈ. Y wacami riyix nikˈet tzij pa nuwiˈ, ruma riyin can cukul nucˈuˈx chi ri caminakiˈ cˈo na jun kˈij tek xquebecˈastej pe, xchaˈ ri Pablo.

Y tek ri achiˈaˈ fariseos y saduceos xquicˈaxaj ri xubij ka ri Pablo, xquichop cˈa niquichˈojilaˈ quiˈ chiquiwech, y pa caˈiˈ xel wi ri molojriˈil riˈ. Ruma ri saduceos ma niquinimaj ta chi xquecˈastej ri caminakiˈ, ni ma niquinimaj ta chukaˈ chi yecˈo ángeles y yecˈo espíritus, yacˈa ri achiˈaˈ fariseos can niquinimaj wi chi xquecˈastej ri caminakiˈ y niquinimaj chi yecˈo ángeles y yecˈo chukaˈ espíritus. Y sibilaj cˈa pa quichiˈ niquiben. Y ri aj tzˈibaˈ ri yecˈo quiqˈui ri achiˈaˈ fariseos xeyacatej cˈa y xquibij: Re jun achi reˈ majun itzel rubanon ta. Y riqˈui jubaˈ jun espíritu o jun ángel ri takon pe ruma ri Dios, ri biyon chare ri chˈabel ri yerukˈalajsaj chkawech. Y wi queriˈ, man cˈa rucˈamon ta chi nikaben chˈaˈoj chrij ri Dios, xechaˈ.

10 Y pa caˈiˈ cˈa xel wi ri jun molojriˈil riˈ. Y xquichop oyowal chiquiwech. Can xquichop cˈa quiˈ riqˈui chˈabel. Rumariˈ ri achi achiˈel jun coronel xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri soldados riche (rixin) chi xbequelesaj pe ri Pablo y xquicˈuaj apo cˈa chupan ri cuartel, ruma xuchˈob chi ri winek riˈ niquimuch (niquicˈajij) ri Pablo.

11 Y ri jun chic kˈij ri chakˈaˈ ka, ri Ajaf Jesucristo xucˈut riˈ chuwech ri Pablo, y xubij chare: Man cˈa taxibij ta awiˈ, xa tacukubaˈ acˈuˈx, ruma can achiˈel ri nukˈalajsaxic xaben waweˈ pa Jerusalem, can queriˈ rajawaxic chi xtaben pa Roma, xchaˈ chare.

Yecˈo achiˈaˈ ri xeˈajowan chi xquicamisaj ta ri Pablo

12 Y pa rucaˈn kˈij chare ri tichˈo wi ri Ajaf Jesucristo riqˈui ri Pablo, yecˈo cˈa chique ri israelitas ri pan ewel xquichˈobolaˈ achique ri xtiquiben chare ri Pablo. Y can xquibij chi ma xquewaˈ ta ni ma xqueˈucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo. Y xquibij chukaˈ chi can ya ta cˈa ri Dios ri xtiyaˈo rucˈayewal pa quiwiˈ, wi ma xtiquiben ta ri niquibij. 13 Y ri xebin chi pan ewel niquiben queriˈ, yecˈo más cawinek achiˈaˈ israelitas. 14 Ri achiˈaˈ riˈ xeˈapon quiqˈui ri principaliˈ tak sacerdotes y ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, y xbequibij chique: Riyoj kachˈobon chic cˈa chi nikacamisaj ri Pablo, y can kabin chic chi ma xkojwaˈ ta ni ma xkojucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xkojcowin na chrij, y wi ma xtikaben ta ri nikabij, ya ta cˈa ri Dios xtiyaˈo pe rucˈayewal pa kawiˈ. 15 Y wacami nikajoˈ cˈa chi riyix y ri nicˈaj chic ri pa moc (comon) yixkˈato tzij nbeˈibij ta chare ri achi achiˈel jun coronel, chi riyix niwajoˈ chi chuaˈk nucˈuex apo ri Pablo chiwech ruma cˈa cˈo na qˈuiy ri niwajoˈ nicˈutuj chare. Y riyoj xtikoyobej pa bey, y xtikacamisaj ri Pablo, xechaˈ.

16 Pero cˈo cˈa jun ti cˈajol, ral ranaˈ ri Pablo, xracˈaxaj ronojel riˈ. Ri ti cˈajol riˈ xbe y xoc apo chupan ri cuartel, y xberubij cˈa chare ri Pablo ronojel ri racˈaxan el. 17 Y tek ri Pablo xracˈaxaj riˈ, xusiqˈuij (xroyoj) cˈa ri capitán, y xubij chare: Tacˈuaj jubaˈ re ti cˈajol reˈ cˈa chuwech ri achi achiˈel jun coronel, ruma cˈo jun nrajoˈ nubij chare, xchaˈ chare.

18 Ri capitán xucˈuaj cˈa el ri ti cˈajol cˈa chuwech ri achi achiˈel jun coronel, y xberubij chare: Ri Pablo ri cˈo pa cárcel xirusiqˈuij (xiroyoj), y xucˈutuj jun utzil chuwe riche (rixin) chi ncˈom pe re ti cˈajol reˈ chawech, ruma cˈo nrajoˈ nubij chawe, xchaˈ.

19 Y ri achi achiˈel jun coronel xuyukej cˈa el chukˈaˈ ri ti cˈajol riˈ y xucˈuaj apo jubaˈ quelaˈ, y cˈacˈariˈ xucˈutuj chare: ¿Achique cˈa ri nawajoˈ nabij chuwe? xchaˈ chare.

20 Y riyaˈ xubij cˈa chare: Juley chique ri wech aj Israel xquiyaˈ cˈa chiquiwech chi xtoquicˈutuj jun utzil chawe, chi chuaˈk nacˈuaj ri Pablo chiquiwech ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij, ruma xtoquibij chawe chi cˈa cˈo na qˈuiy nicajoˈ niquicˈutuj chare ri Pablo. 21 Pero riyit ma tanimaj ta riˈ, ruma yecˈo ye más ye cawinek achiˈaˈ ri xqueˈoyoben riche (rixin) ri Pablo pa bey, y ri achiˈaˈ riˈ can quibin chi ma xquewaˈ ta y ma xqueˈucˈyaˈ ta, cˈa ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo, y chi ya ta ri Dios ri xtiyaˈo rucˈayewal pa quiwiˈ, wi ma xtiquiben ta ri niquibij. Y wacami xaxu (xaxe) chic cˈa coyoben ri achique xtabij el riyit, xchaˈ ri ti cˈajol riˈ.

22 Y ri achi achiˈel jun coronel xubij chare ri ti cˈajol chi titzolin, y ma tutzijoj ta chi xberubij yan ca chare riyaˈ.

Tek ri Pablo xucˈuex pa Cesarea chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Félix rubiˈ

23 Y can yacˈariˈ tek riyaˈ xerusiqˈuij (xeroyoj) ye caˈiˈ capitanes, y xubij chique chi a las nueve chupan ri akˈaˈ riˈ, nrajoˈ cˈa chi quichojmirisan chic quiˈ caˈiˈ ciento soldados ri yebe chicaken, ye setenta soldados ri yebe chrij quiej y caˈiˈ ciento chic ri niquicˈuaj el lanzas, riche (rixin) chi yebe cˈa pa Cesarea. 24 Y chukaˈ xubij: Tibanaˈ ruchojmil jun caˈiˈ ruquiej ri Pablo, riche (rixin) chi yeruchˈocolbej, ruma riyin nwajoˈ chi riyix nicˈuaj el ri Pablo cˈa chuwech ri aj kˈatbel tzij ri Félix rubiˈ. Y nwajoˈ chi majun achique ta nucˈulwachij el pa bey.

25 Y xutzˈibaj cˈa el jun wuj riche (rixin) chi nbequijachaˈ pa rukˈaˈ ri aj kˈatbel tzij, y chupan ri wuj riˈ rubin cˈa el: 26 Riyin ri Claudio Lisias, ntek cˈa el rutzil awech riyit nimalaj aj kˈatbel tzij Félix. 27 Y re jun achi re ucˈuan apo chawech, chapon cˈa cuma ri israelitas y jubaˈ ma xquicamisaj. Y yin cˈa riyin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quikˈaˈ ri winek, ruma xinnabej chi riyaˈ jun achi romano. 28 Chanin cˈa xincˈuaj chiquiwech ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij chiquicojol ri israelitas, ruma xinwajoˈ xinwetamaj achique mac ri ye rubanalon y rumariˈ niquitzujuj (niquisujuj). 29 Y xintzˈet cˈa chi niquitzujuj (niquisujuj) ruma ma nuben ta ri nubij ri quiley riyeˈ. Pero ma rucˈamon ta (ma takal ta chrij) chi nitzˈapix pa cárcel o nicamisex. 30 Y wacami xintek el re achi reˈ awuqˈui, ruma xobix chuwe chi ri winek israelitas xquichˈob achique rubanic niquiben, riche (rixin) chi niquicamisaj ri achi reˈ. Y xinbij chukaˈ chique ri winek ri ye chapayon chˈaˈoj chrij ri Pablo, chi quebe cˈa awuqˈui riyit riche (rixin) chi nbequibij achique ri ye rubanalon. Ri nuraybel riyin chi utz ta awech. Quecˈariˈ nubij chupan ri wuj riˈ.

31 Y ri soldados can xquiben wi cˈa ri xbix chique. Xquicˈuaj el ri Pablo chupan ri akˈaˈ riˈ cˈa pa jun tinamit Antípatris rubiˈ. 32 Pa rucaˈn kˈij xquichop chic el bey. Y xaxu (xaxe wi) ri setenta soldados ri ye benak chrij quiej, xaxu (xaxe) wi chic riˈ ri xebe riqˈui ri Pablo, y ri cajiˈ ciento soldados xetzolix ca. 33 Y tek xeˈapon pa Cesarea ri ye ucˈuayon el riche (rixin) ri Pablo, xbequijachaˈ cˈa ri wuj pa rukˈaˈ ri Félix ri aj kˈatbel tzij, y xquijech chukaˈ apo ri Pablo chare. 34 Y tek rutzˈeton chic cˈa ri nubij ri wuj, ri aj kˈatbel tzij riˈ xucˈutuj cˈa chare ri Pablo chi achique ruwachˈulef petenak wi. Tek racˈaxan chic cˈa ca chi pa Cilicia petenak wi, 35 xubij cˈa chare: Tek xqueˈoka ri ye tzujunel (sujunel) chawij, xtinwacˈaxaj cˈa chukaˈ ri chˈabel ri xqueˈabij riche (rixin) chi natoˈ awiˈ, xchaˈ ri aj kˈatbel tzij. Y xubij cˈa chukaˈ ri aj kˈatbel tzij riˈ chi tucˈuex ri Pablo cˈa pa palacio riche (rixin) ri Herodes, y tichajix cuma soldados.