Add parallel Print Page Options

Wuj chrij ri xquibanalaˈ ri apóstoles

Ri Lokˈolaj Espíritu tzujun (sujun) ca

Nimalaj Teófilo, chupan cˈa ri jun wuj ri xintzˈibaj el chawe nabey, ntzˈiban cˈa el ri samaj ri xutiquiribaˈ ca rubanic ri Jesús, y ri xutiquiribaˈ chukaˈ ca rucˈutic chiquiwech ri winek. Y xutanabaˈ ca rubanic chupan ri kˈij tek Riyaˈ xbe chilaˈ chicaj. Pero tek Riyaˈ cˈa ma jane nibe ta el chilaˈ chicaj, riqˈui ri ruchukˈaˈ ri Lokˈolaj Espíritu xubij cˈa chique ri ruˈapóstoles ri ye ruchaˈon, ri rajawaxic chi niquiben ca, tek Riyaˈ xtibe. Y Riyaˈ can xutij pokon, y xcamisex. Pero tek Riyaˈ cˈastajnek chic pe, xucˈutulaˈ cˈa riˈ chiquiwech. Cawinek kˈij ri xubanalaˈ queriˈ. Y cˈo nicˈaj chic ri xubanalaˈ riche (rixin) chi netamex chi can qˈues wi. Y cˈo cˈa chukaˈ ri xubilaˈ chique chrij ri rajawaren ri Dios.

Y cˈo cˈa jun bey tek ri Jesús y ri ye ruˈapóstoles quimolon quiˈ, ri Jesús xubij chique: Quixcˈojeˈ cˈa re waweˈ pa tinamit Jerusalem, y tiwoyobej ri nbin chiwe; tiwoyobej cˈa ri rutzujun (rusujun) pe ri Nataˈ Dios chi can xtuyaˈ wi cˈa chiwe. Ruma riyix iwetaman chi ri Juan riqˈui yaˈ xeruben wi bautizar ri winek. Yacˈa riyix, pa caˈiˈ oxiˈ kˈij apo, riqˈui ri Lokˈolaj Espíritu xquixban wi bautizar, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xtzolin el chilaˈ chicaj

Y ri quimolon cˈa quiˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: Ajaf, ¿la ma ya ta cˈa kˈij reˈ tek naben chake riyoj israelitas chi nicˈojeˈ chic jun bey ri kˈatbel tzij pa kakˈaˈ? xechaˈ chare.

Yacˈa ri Jesús xubij chique: Pa rukˈaˈ cˈa ri Nataˈ cˈo wi achique tiempo xtibanatej riˈ, y ma rajawaxic ta chi niwetamaj riyix. Xaxu (xaxe wi) cˈa tiwetamaj, chi tek ri Lokˈolaj Espíritu xtika pe pan iwiˈ, xticˈul cˈa ri uchukˈaˈ, y xquinikˈalajsaj chique ri winek pa tinamit Jerusalem, y chique ri winek ri yecˈo pa nicˈaj chic tinamit waweˈ pa rucuenta ri Judea y pa rucuenta ri Samaria, y chique chukaˈ quinojel ri winek ri yecˈo pa ronojel re ruwachˈulef.

Y can xu (xe wi) chic cˈa ri chˈabel riˈ ri xubij ca. Y ri yecˈo riqˈui ri Jesús chiriˈ, can niquitzuˈ cˈa tek xyacatej el chiquiwech pa cakˈikˈ, y xoc el pa jun sutzˈ, y ma xquitzˈet ta chic. 10 Y ri apóstoles can cˈa quitzuliben na cˈa el ri xbe chicaj. Tek cˈa xquinaˈ xebecˈulun pe ye caˈiˈ achiˈel achiˈaˈ quiqˈui, ri ye quicusan sek tak tziek. 11 Y riyeˈ xquibij cˈa chique ri ye ruˈapóstoles ca ri Jesús: Achiˈaˈ ri yixpe pa Galilea, ¿achique ruma tek yixtzuˈun chicaj? Re Jesús re xitzˈet chi xbe chicaj re wacami, xa can xtipe chic jun bey. Y can achiˈel re xuben el re xbe, can queriˈ chukaˈ xtuben tek xtipe chic, xechaˈ.

Ri Matías xoc apóstol pa ruqˈuexel ca ri Judas

12 Y ri apóstoles xeˈel cˈa pe chiriˈ pa ruwiˈ ri juyuˈ ri Olivos rubiˈ, y xetzolin pa tinamit Jerusalem. Ri juyuˈ Olivos xa ma nej ta cˈo wi chare ri Jerusalem, xa achiˈel pa jun kilómetro. 13 Y tek xeˈapon cˈa, xejoteˈ el ri pa rucaˈn tanaj (wik) jay ri acuchi (achique) ri can yecˈo wi pe ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri rucˈajol ri jun achi Alfeo rubiˈ, ri Simón ri cˈo quiqˈui ri achiˈaˈ ri nibix Zelotes chique, y ri Judas ri rachˈalal ri Jacobo. 14 Y quinojel riyeˈ can junan quiwech quibanon y can ma yetaneˈ ta chi niquiben orar, ye cachibilan ri ixokiˈ, y chukaˈ ri María ri ruteˈ ri Jesús, y ri ye rachˈalal ri Jesús.

15 Y jun cˈa chique ri kˈij riˈ tek quimolon cˈa quiˈ achiˈel xa ye ciento veinte kachˈalal, ri Pedro xpaˈeˈ anej chiquiwech, y xubij cˈa chique: 16 Wech aj Israel, ri jun ka‑rey ri xcˈojeˈ ojer ca ri xubiniˈaj David, rutzˈiban cˈa ca ri chˈabel ri xeruyaˈ ri Lokˈolaj Espíritu pa ránima. Chupan cˈa ri wuj ri rutzˈiban ca riyaˈ, cˈo cˈa ri nubij chrij ri Judas ri xoc ucˈuey bey quiche (quixin) ri winek ri xebe chuchapic ri Jesús. Can queriˈ wi cˈa cˈo chi xbanatej. 17 Y ri Judas riˈ can xoc wi kachibil, y xsamej cˈa chkacojol. 18 Y riqˈui ri puek ri xucˈul ruma xujech el ri Jesús, riqˈui ri puek riˈ xlokˈbex wi jun ulef. Ri Judas xucamisaj riˈ. Riyaˈ xbechˈiqueˈ pe ruwiˈ, y ronojel ri rupan cˈa quelaˈ xeka wi, tek xka pan ulef. 19 Y quinojel cˈa ri winek aj Jerusalem xquetamaj, y rumariˈ tek Acéldama xbix chare ri ulef riˈ. Ntel chi tzij jun ulef riche (rixin) quicˈ. 20 Rumariˈ bin ca chupan ri wuj ri Salmos rubiˈ:

Man ta jun cˈa xticˈojeˈ chupan ri rachoch,
xa xtimalix ta ca. Y chukaˈ nubij:
Xa xtoc ta jun chic ruqˈuexel riche (rixin) chi nipaˈeˈ ca chuwech ri rusamaj, nichaˈ. 21 Rumacˈariˈ, can rajawaxic cˈa chi nikacanoj jun ruqˈuexel, pero can ya ri chiquicojol ri achiˈaˈ ri can ronojel tiempo yecˈo pe kiqˈui, y ri can ye benak wi kiqˈui tek xcˈojeˈ ri Ajaf Jesús. 22 Jun chique ri can yecˈo pe kiqˈui tek xban bautizar ri Jesús ruma ri Juan, y can cˈo kiqˈui tek xbe ri Jesús chilaˈ chicaj. Yariˈ ri tikachaˈ. Y can rajawaxic cˈa chi riyaˈ nukˈalajsaj junan kiqˈui riyoj achique rubanic tek ri Jesús caminek chic el y xbecˈastej pe.

23 Y yacˈariˈ tek xquiyaˈ apo quibiˈ ye caˈiˈ. Xquiyaˈ apo rubiˈ ri José ri nibix Barsabás chare y nibix chukaˈ Justo chare, y xquiyaˈ chukaˈ apo rubiˈ ri Matías. 24 Y xquiben cˈa orar, quereˈ: Ajaf, riyit ri natzˈet ri cánima quinojel, tacˈutuˈ cˈa chkawech achique cˈa chique re ye caˈiˈ achiˈaˈ reˈ ri achaˈon, 25 riche (rixin) chi ntoc ca apóstol pa ruqˈuexel ri Judas, y nipaˈeˈ chuwech ri samaj. Ruma ri Judas xa xuyaˈ ca ri samaj, ruma ri itzel ri xuben. Y wacami riyaˈ xapon yan chupan ri lugar ri can cˈo chi napon wi, xechaˈ.

26 Y xesaquin cˈa, y ya cˈa ri Matías ri xkajben chi nicˈojeˈ ca pa ruqˈuexel ri Judas riche (rixin) chi ntoc cachibil ri julajuj apóstoles.