Moise binecuvântează cele douăsprezece seminţii

33 Aceasta este binecuvântarea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rostit-o pentru Israel, înainte de moartea sa. El a vorbit astfel:

Domnul a venit din Sinai
    şi a răsărit peste ei[a] din Seir.
A strălucit din muntele Paran
    şi a venit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi[b],
        din sud, de pe versanţii munţilor Lui.
Da, El Îşi iubeşte poporul[c],
    toţi sfinţii sunt în mâna Ta,
ei s-au plecat la picioarele Tale
    şi au primit cuvintele Tale.
Moise ne-a dat Legea,
    moştenirea adunării lui Iacov.
El era Împărat peste Ieşurun[d]
    când se adunau conducătorii poporului
        împreună cu seminţiile lui Israel.

Să trăiască Ruben şi să nu moară,
    iar bărbaţii lui să fie fără număr[e].

Despre Iuda a zis:

Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
    şi întoarce-l la poporul lui.
Întăreşte-i mâinile
    şi ajută-l împotriva duşmanilor lui.

Despre Levi a zis:

Tumim şi Urim[f] au fost încredinţate bărbatului pios,
    pe care l-ai încercat la Masa
        şi l-ai certat la apele Meribei.
El a spus despre tatăl său şi despre mama sa
    «Nu i-am văzut!»,
pe fraţii lui nu i-a recunoscut,
    iar de copiii lui n-a dorit să ştie,
fiindcă a împlinit Cuvântul Tău
    şi a păzit legământul Tău.
10 El învaţă pe Iacov poruncile Tale
    şi pe Israel Legea Ta.
El aşază tămâie înaintea Ta
    şi jertfe pe altarul Tău.
11 Doamne, binecuvântează tăria lui
    şi primeşte lucrarea mâinilor lui.
Zdrobeşte coapsele celor ce se ridică împotriva lui
    şi cei ce-l urăsc să nu se mai ridice.

12 Despre Beniamin a zis:

Preaiubitul Domnului va locui în siguranţă lângă El,
    Domnul îl va ocroti în toate zilele
        şi el se va odihni între umerii Lui.

13 Despre Iosif a zis:

Binecuvântat de Domnul să fie pământul lui,
    cu roua îmbelşugată a cerului de sus
        şi cu apele adânci de jos,
14 cu cele mai bune roade ale soarelui
    şi cu cele mai bune recolte ale fiecărei luni,
15 cu înălţimile munţilor străvechi
    şi cu bunătăţile dealurilor veşnice.
16 Cele mai bune daruri ale pământului,
    belşugul lui şi bunăvoinţa Celui Ce S-a arătat[g] în rug
să vină peste capul lui Iosif,
    pe creştetul capului său, a celui deosebit[h] de fraţii săi.
17 El are frumuseţea întâiului născut al taurului.
    Coarnele lui sunt coarnele bivolului sălbatic.
Cu ele va împunge popoarele
    până la capătul pământului;
ele sunt zecile de mii ale lui Efraim
    şi miile lui Manase.

18 Despre Zabulon a zis:

Bucură-te, Zabulon, de alergările tale
    şi tu, Isahar, de corturile tale.
19 Ei vor chema popoarele pe munte
    şi acolo vor oferi jertfe potrivite,
căci vor sorbi bogăţia mărilor[i]
    şi comorile ascunse în nisip.

20 Despre Gad a zis:

Binecuvântat să fie cel ce lărgeşte hotarele lui Gad!
    El se odihneşte ca leul
        şi sfâşie la braţ sau la cap.
21 El şi-a ales partea cea mai bună,
    căci acolo era ascunsă partea legiuitorului.
El a venit cu căpeteniile poporului,
    a împlinit dreptatea Domnului
        şi judecăţile Lui cu privire la Israel.

22 Despre Dan a zis:

Dan este un pui de leu
    care a sărit din Başan.

23 Despre Neftali a zis:

Neftali este sătul de bunăvoinţă
    şi este plin de binecuvântarea Domnului.
        El va moşteni în partea de sud, lângă lac.

24 Despre Aşer a zis:

Cel mai binecuvântat dintre fii este Aşer.
    Să fie plăcut fraţilor lui
        şi să-şi înmoaie picioarele în untdelemn.
25 Zăvoarele porţilor tale să fie de fier şi de bronz,
    iar puterea ta să ţină cât zilele tale.

26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieşurun,
    care străbate călare cerurile ca să te ajute
        şi trece pe nori cu măreţie.
27 Dumnezeul cel veşnic este un adăpost,
    iar sub tine sunt braţele Lui veşnice.
El îi va izgoni pe duşmani dinaintea ta
    şi va zice: «Nimiciţi-i!»
28 Israel va locui singur la adăpost.
    Izvorul lui Iacov este în siguranţă
în ţara cerealelor şi a mustului,
    unde cerul lasă să cadă roua.
29 Fericit eşti tu, Israel!
    Cine este ca tine, un popor mântuit de Domnul?
El este scutul şi ajutorul tău
    şi sabia ta glorioasă.
Duşmanii tăi te vor linguşi
    şi tu vei călca peste înălţimile lor[j].“

Footnotes

  1. Deuteronom 33:2 TM; LXX, VUL, Siriacă: peste noi
  2. Deuteronom 33:2 Sau: cu zecile de mii de sfinţi
  3. Deuteronom 33:3 LXX; TM: El iubeşte popoarele
  4. Deuteronom 33:5 Vezi nota de la 32:15; şi în v. 26
  5. Deuteronom 33:6 Sau: chiar dacă bărbaţii lui sunt puţini
  6. Deuteronom 33:8 Cuvinte cu origine şi sens nesigur, însemnând probabil: Lumini şi Desăvârşiri; pietre cu funcţie oraculară, de căutare a voii lui Dumnezeu, în timp de criză (Num. 27:21; 1 Sam. 28:6; Ezra 2:63); LXX le traduce cu Arătarea şi Adevărul; alte indicii nu avem în VT
  7. Deuteronom 33:16 Lit.: a locuit
  8. Deuteronom 33:16 Sau: său, care este un prinţ între fraţii săi
  9. Deuteronom 33:19 Cu referire, probabil, la profiturile obţinute din comerţul maritim (vezi Gen. 49:13)
  10. Deuteronom 33:29 Sau: peste spinările lor