1 Samuel 24

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

David, în peştera En-Ghedi. Saul cruţat de David

24 Când s-a întors Saul^(A) de la urmărirea filistenilor, au venit şi i-au spus: „Iată că David este în pustia En-Ghedi.” ² Saul a luat trei mii de oameni aleşi din tot Israelul şi s-a dus^(B) să caute pe David şi pe oamenii lui până pe stâncile ţapilor sălbatici. ³ A ajuns la nişte stâne de oi, care erau lângă drum, şi acolo era o peşteră în care a intrat^(C) să doarmă^(D). David şi oamenii lui erau^(E) în fundul peşterii. ⁴ Oamenii lui^(F) David i-au zis: „Iată ziua în care Domnul îţi zice: ‘Dau pe vrăjmaşul tău în mâinile tale; fă-i ce-ţi va plăcea’.” David s-a sculat şi a tăiat încet colţul hainei lui Saul. ⁵ După aceea, inima^(G) îi bătea, pentru că tăiase colţul hainei lui Saul. ⁶ Şi a zis oamenilor săi: „Să mă^(H) ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o aşa faptă ca să pun mâna pe el! Căci el este unsul Domnului.” ⁷ Cu aceste cuvinte, David a oprit^(I) pe oamenii săi şi i-a împiedicat să se arunce asupra lui Saul. Apoi Saul s-a sculat să iasă din peşteră şi şi-a văzut înainte de drum. ⁸ După aceea, David s-a sculat şi a ieşit din peşteră. El a început să strige atunci după Saul: „Împărate, domnul meu!” Saul s-a suit înapoi, şi David s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat. ⁹ David a zis lui Saul: „De ce asculţi^(J) tu de vorbele oamenilor care zic: ‘David îţi vrea răul?’ ¹⁰ Vezi acum cu ochii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peşteră. Oamenii mei mă îndemnau să te omor, dar te-am cruţat şi am zis: ‘Nu voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului’. ¹¹ Uite, părintele meu, uite colţul hainei tale în mâna mea. Fiindcă ţi-am tăiat colţul hainei şi nu te-am ucis, să ştii şi să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate^(K), nici răzvrătire şi că n-am păcătuit împotriva ta. Totuşi tu îmi întinzi curse^(L), ca să-mi iei viaţa. ¹² Judece^(M) Domnul între mine şi tine şi Domnul să mă răzbune pe tine, dar eu nu voi pune mâna pe tine. ¹³ ‘Răul de la cei răi vine’, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mâna pe tine. ¹⁴ Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmăreşti tu? Un câine^(N) mort, un^(O) purice. ¹⁵ Domnul^(P) va judeca şi va hotărî între mine şi tine, El va^(Q) vedea, El îmi va^(R) apăra pricina şi El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mâna ta.” ¹⁶ Când a sfârşit David de spus aceste vorbe lui Saul, Saul a zis: „Glasul^(S) tău este, fiule David?” Şi Saul a ridicat glasul şi a plâns. ¹⁷ Şi a zis^(T) lui David: „Tu eşti mai bun^(U) decât mine, căci tu mi-ai făcut^(V) bine, iar eu ţi-am făcut rău. ¹⁸ Tu îţi arăţi azi bunătatea cu care te porţi faţă de mine, căci Domnul^(W) mă dăduse în mâinile tale, şi nu m-ai omorât. ¹⁹ Dacă întâlneşte cineva pe vrăjmaşul lui, îl lasă oare să-şi urmeze drumul în linişte? Domnul să-ţi răsplătească pentru ce mi-ai făcut în ziua aceasta! ²⁰ Acum iată, ştiu^(X) că tu vei domni şi că împărăţia lui Israel va rămâne în mâinile tale. ²¹ Jură-mi^(Y) dar pe Domnul că^(Z) nu-mi vei nimici sămânţa mea după mine şi că nu-mi vei şterge numele din casa tatălui meu.” ²² David a jurat lui Saul. Apoi Saul a plecat acasă, iar David şi oamenii lui s-au suit în locul întărit^(AA).