Add parallel Print Page Options

Y chukaˈ ri Jesús xubij cˈa chique ri yecˈo riqˈui: Can tiwacˈaxaj cˈa re xtinbij chiwe, chi yecˈo nicˈaj chiwe riyix ri yecˈo waweˈ ri ma xquecom ta na, xquecom pero cˈa ya tek quitzˈeton chic na ca ri rajawaren ri Dios petenak riqˈui ruchukˈaˈ, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xjalatej ruwachbel

Y tek kˈaxnek chic cˈa wakiˈ kˈij, ri Jesús xeruchaˈ ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, riche (rixin) chi xerucˈuaj chi ye oxiˈ cˈa pa ruwiˈ jun nimajuyuˈ. Y ri Jesús xjalatej cˈa ruwachbel chiquiwech ri ye oxiˈ rudiscípulos. Y chukaˈ ri rutziak can xjalatej ri yetzuˈun. Can sibilaj rusakil xuben, can achiˈel ri chumatef ri nika, y hasta nitzˈitzˈan. Y majun cˈa jun aj chˈajoy tziek ri nicowin ta nuben queriˈ rusakil chare jun tziek. Y xebecˈulun cˈa pe ye caˈiˈ achiˈaˈ, ri Elías rachibilan ri Moisés, y xquichop tzij riqˈui ri Jesús. Y yacˈariˈ tek ri Pedro xubij apo chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojcˈo waweˈ. Tikabanaˈ oxiˈ tak caˈaj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés, y queriˈ chukaˈ ri jun chic riche (rixin) ri Elías, xchaˈ chare ri Jesús.

Ri Pedro quecˈariˈ xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xchˈo apo. Xa chˈobon ma chˈobon ri xerubilaˈ apo, ruma chi ye oxiˈ quixibin quiˈ. Y yacˈariˈ tek xpe jun sutzˈ ri xuben muj pa quiwiˈ. Y chupan cˈa ri sutzˈ riˈ cˈo jun chˈabel xquicˈaxaj ri xubij: Yareˈ ri Nucˈajol y can sibilaj nwajoˈ, can ya cˈa Riyaˈ tiwacˈaxaj, xchaˈ ri chˈabel riˈ.

Y tek ri discípulos xetzuˈun chic cˈa apo, xquitzˈet chi xa majun chic cˈo riqˈui ri Jesús. Xa ruyon chic cˈo ca.

Y tek riyeˈ ye xulan cˈa pe chuwech ri juyuˈ, ri Jesús xuchilabej chique ri rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi ri xquitzˈet, utz niquitzijoj pero cˈa ya tek ri Cˈajolaxel cˈastajnek chic pe chiquicojol ri caminakiˈ; cˈa yacˈariˈ tek utz niquitzijoj.

10 Y riyeˈ can ma xquitzijoj ta cˈa ri achique xquitzˈet, pero niquicˈutulaˈ cˈa chiquiwech chi achique ri xrajoˈ xubij ri Jesús riqˈui ri chˈabel tek xubij chi xticˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ. 11 Y ri ye oxiˈ discípulos xquibij cˈa chare ri Jesús: ¿Achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi nabey cˈo chi nipe ri Elías, y cˈacˈariˈ nipe ri Cristo? xechaˈ chare.

12 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Kas kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben cˈa ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. ¿Y achique nibij riyix? ¿Ma xtibanatej ta chukaˈ cami ri tzˈibatal ca chuwij riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol chi cˈo chi nkˈaxaj qˈuiy tijoj pokonal y can majun nukˈij xtiban chuwe? 13 Pero riyin nbij cˈa chiwe chi ri Elías riˈ xpe yan. Y sibilaj qˈuiy pokon ri xquiben el chare. Can achique ri xcajoˈ xquiben el chare, can queriˈ wi xquiben. Can achiˈel ri ye tzˈibatajnek ca chrij, xchaˈ ri Jesús chique.

Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun cˈajol ri cˈo jun itzel espíritu riqˈui

14 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxiˈ rudiscípulos xapon quiqˈui ri nicˈaj chic discípulos, Riyaˈ xutzˈet cˈa chi sibilaj ye qˈuiy winek ri quimolon quiˈ chiquij, y chukaˈ caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ ri quichapon quiˈ riqˈui chˈabel quiqˈui ri discípulos. 15 Quinojel can xu (xe) wi cˈa xquitzˈet chi petenak ri Jesús, can xquimey. Y xequicot, y chanin xebe y xquiyaˈ rutzil ruwech. 16 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chique: ¿Achoj pa ruwiˈ cˈa ichapon wi iwiˈ quiqˈui riyeˈ? xchaˈ chique.

17 Y jun cˈa chique ri winek xuchop apo rubixic chare ri Jesús: Tijonel, riyin ncˈamon cˈa pe ri nucˈajol awuqˈui, ruma cˈo jun itzel espíritu riqˈui. Y re itzel espíritu reˈ, rumemurisan. 18 Y tek nuchop, xabacuchi (xabachique) ta na cˈo wi, nuchˈakij pan ulef, niwoko pa ruchiˈ, y nukachˈachˈej rey. Sibilaj chukaˈ rucajman chic ruma re quereˈ rucˈulwachin. Y rumariˈ xincˈutuj utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu reˈ riqˈui re nucˈajol, y xa ma ye cowinek ta, xchaˈ chare ri Jesús.

19 Y ri Jesús yacˈariˈ tek xubij chique: Riyix winek ri yixcˈo chuwech re ruwachˈulef, can majun chiwe ri cukul ta rucˈuˈx riqˈui ri Dios. ¿Riyix nichˈob chi riyin can ronojel kˈij xquicˈojeˈ iwuqˈui y man cˈa xquitaneˈ ta chi yixincochˈ? Ticˈamaˈ cˈa pe ri cˈajol waweˈ, xchaˈ ri Jesús.

20 Y xucˈuex cˈa apo ri cˈajol chuwech ri Jesús. Pero tek ri itzel espíritu xutzˈet ri Jesús, riqˈui ruchukˈaˈ xuyicaj ri cˈajol y xuchˈakij pan ulef. Y ri cˈajol nubolkotilaˈ cˈa riˈ y niwoko ruchub (rucˈaxej) pa ruchiˈ. 21 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chare ri rutataˈ ri cˈajol: ¿Janipeˈ chic tiempo rucˈulwachin pe quereˈ re cˈajol reˈ? xchaˈ ri Jesús. Y ri tataˈaj xubij: Can cˈa coˈol tek quereˈ rucˈulwachin pe. 22 Can qˈuiy cˈa mul rucˈakon pa kˈakˈ y pa tak yaˈ riche (rixin) chi nucamisaj. Pero wi riyit yacowin natoˈ, tajoyowaj cˈa kawech; y kojatoˈ cˈa. Queriˈ xubij ri tataˈaj chare ri Jesús.

23 Y ri Jesús xubij chare ri tataˈaj: Wi riyit yacowin nacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui chi yicowin ntoˈ ri acˈajol, can xtibanatej wi ri achiˈel nawajoˈ. Pero riˈ awuqˈui riyit cˈo wi, ruma jun winek ri can nucukubaˈ rucˈuˈx wuqˈui tek cˈo ri nucˈutuj, can nibanatej wi ri achique ri nrajoˈ, xchaˈ ri Jesús chare.

24 Y ri rutataˈ ri cˈajol can riqˈui ruchukˈaˈ xchˈo y xubij: Ncukubaˈ nucˈuˈx awuqˈui. Y chukaˈ can quinatoˈ riche (rixin) chi queriˈ más ta xtincukubaˈ nucˈuˈx awuqˈui, xchaˈ.

25 Tek ri Jesús xutzˈet chi sibilaj ye qˈuiy winek ri yetajin niquimol apo quiˈ, ri más utz xuben ya ri xchapon chare ri itzel espíritu. Riyaˈ xubij cˈa chare: Riyit ri abanon chare re cˈajol reˈ chi ma nacˈaxan ta y amemurisan, catel el, y ma catzolin ta pe chic riqˈui, xchaˈ chare.

26 Y ri itzel espíritu nurek ruchiˈ, xel el riqˈui ri cˈajol riˈ. Y xuyicaj ca. Y ri cˈajol riˈ xcˈojeˈ ca pan ulef, achiˈel jun caminek. Y rumariˈ ye qˈuiy winek xquibij chi xcom. 27 Pero ri Jesús xuchop rukˈaˈ ri cˈajol riˈ y xuyec anej. Y can yacˈariˈ tek xbeyacatej pe.

28 Y tek ri discípulos yecˈo chic pa jay quiyon riqˈui ri Jesús, xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique ruma tek riyoj ma xojcowin ta xkelesaj el ri itzel espíritu? xechaˈ chare.

29 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Re jun ruwech itzel espíritu reˈ ntel, pero wi riyix niben orar y ma yixwaˈ ta tek niben ri oración riˈ, xchaˈ chique.

Tek ri Jesús xubij chic jun bey chi xticamisex

30 Y tek riyeˈ ye elenak chic pe chiriˈ, xekˈax ri pa Galilea. Pero ri Jesús ma xrajoˈ ta chi ninabex chi Riyaˈ nikˈax chiriˈ. 31 Ruma Riyaˈ nrajoˈ cˈa chi cˈo ri niquetamaj ca ri rudiscípulos, y rumariˈ Riyaˈ xuchop chic cˈa rubixic chique: Riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quikˈaˈ ri winek y xquinquicamisaj. Yacˈa tek xa yin caminek chic, pa rox kˈij xquicˈastej pe.

32 Yacˈa ri discípulos xa ma xkˈax ta chiquiwech ri xbix chique ruma ri Jesús. Y niquixibij cˈa quiˈ niquicˈutuj chare chi achique ri xubij chique.

Tek ri Jesús xubij achique ri cˈo más rukˈij

33 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tek cˈo chic pa jay, Riyaˈ xucˈutuj chique ri rudiscípulos: Y riyix ¿achique cˈa ri nichˈojilaˈ chiwech tek yoj petenak pa bey? xchaˈ chique.

34 Yacˈa ri discípulos ma xekˈajan ta apo chuwech ri Jesús, ruma tek ye petenak pa bey, xa xquichˈojilaˈ cˈa chiquiwech chi achique ri más nim rukˈij chique riyeˈ. 35 Y ri Jesús xtzˈuyeˈ cˈa ka. Cˈacˈariˈ xerusiqˈuij (xeroyoj) apo chi ye cablajuj rudiscípulos y xubij cˈa chique: Wi cˈo jun nrajoˈ chi ya riyaˈ ri nabey y cˈo ta rukˈij, nicˈatzin chi tunaˈ ka riˈ chi riyaˈ xa majun rukˈij y tuchˈutinirisaj riˈ, querunimaj y querilij quinojel.

36 Y ri Jesús xberucˈamaˈ cˈa pe jun ti acˈal y xuyaˈ chiriˈ pa quinicˈajal. Cˈacˈariˈ xuchˈelej; y Riyaˈ xubij cˈa chique ri rudiscípulos: 37 Ri can pa nubiˈ riyin nucˈul jun acˈal, jun acˈal ri achiˈel reˈ, ma xu (xe) ta wi xtucˈul ri acˈal, xa can xquirucˈul chukaˈ riyin. Y ri xquicˈulu cˈa riyin, ma xu (xe) ta wi riyin ri xquirucˈul, xa can xtucˈul chukaˈ ri yin takayon pe.

Ri ma yojquetzelaj ta, can kachibil cˈa kiˈ quiqˈui

38 Y ri Juan xubij cˈa pe chare ri Jesús: Tijonel, riyoj cˈo jun achi katzˈeton ca. Y pan abiˈ riyit yerelesalaˈ itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkakˈil ca, xchaˈ chare ri Jesús.

39 Yacˈa ri Jesús xubij: Ma tikˈil ta chic. Ruma majun jun winek ri pa nubiˈ riyin yerubanalaˈ wi milagros, y cˈa ta riˈ xticowin xquerubij itzel tak tzij chuwij, ma que ta riˈ. 40 Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi cˈa riˈ. 41 Y xabachique cˈa ri utz yixrutzˈet ruma wuqˈui riyin ri Cristo yixcˈo wi, astapeˈ xa jun vaso raxyaˈ ri nuyaˈ chiwe, can kitzij cˈa nbij chiwe chi can cˈo rajel ruqˈuexel ri xtucˈul.

Juyiˈ oc ruwech ri winek ri nibano chare jun ralcˈual ri Dios chi nitzak pa mac

42 Wi cˈo ta jun coˈol ri yirunimaj y nipe ta jun winek y nuben chare ri jun coˈol riˈ chi nitzak pa mac, ri winek ri xbano ri pokon riˈ, nimalaj rucˈayewal nipe pa ruwiˈ. Rumariˈ xa utz na jubaˈ chi ximon ta el jun nimalaj caˈ chukul y nbecˈak ca pa mar, que chuwech ri nuben chare jun coˈol chi nitzak pa mac. 43 Xa rumacˈariˈ wi xa jun chique ri akˈaˈ ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma xa más utz chi xaxu (xaxe) wi jun akˈaˈ cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech caˈiˈ ta akˈaˈ cˈo y xa yabe chupan ri tijoj pokonal; chupan ri kˈakˈ ri ma nichuptej ta, 44 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta. 45 Y xa ta jun awaken ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun awaken cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech cˈo chi caˈiˈ awaken y xa pa kˈakˈ ri majun bey xtichuptej ta ri yatbecˈak wi ca, 46 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta. 47 Y xa ta jun runakˈ awech ri nibano chawe chi yamacun, tawelesaj el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun runakˈ awech cˈo y yatoc chilaˈ pa rajawaren ri Dios, que chuwech caˈiˈ ta runakˈ awech cˈo y xa pa kˈakˈ yatbecˈak wi ca, 48 ri acuchi (achique) ri quijutil riyeˈ xa ma yecom ta, y ri kˈakˈ chukaˈ can ma nichuptej ta.

49 Can ronojel wi cˈa chicop ri yecamisex y ri yetzuj (yesuj) chuwech ri Dios, yetzˈamix riqˈui atzˈan. Queriˈ chukaˈ quinojel winek xquetzˈamix, pero ma riqˈui ta chic atzˈan, xa riqˈui kˈakˈ. 50 Ri atzˈan jabel. Y wi ta ri atzˈan niqˈuis ta el ri ratzˈamil, ¿achique ta cˈa rubanic niban chare riche (rixin) chi queriˈ nitzolin ta chic pe ri ratzˈamil? Rumariˈ riyix tichajij ri icˈaslen, riche (rixin) chi queriˈ ma yixoc ta achiˈel ri atzˈan ri ma natzˈamin ta chic, y chukaˈ can ta cˈo uxlanibel cˈuˈx chicojol chiˈiwonojel. Queriˈ xubij ri Jesús.