Add parallel Print Page Options

Ri ixokiˈ ri yebano ronojel ri nicˈatzin chare ri Jesús

Xa cˈa caˈiˈ oxiˈ kˈij tibanatej wi ronojel riˈ, tek ri Jesús xuchop cˈa chi nibe pa tak tinamit y pa tak aldeas, y chi ye cablajuj rudiscípulos ye benak riqˈui. Y Riyaˈ nutzijoj cˈa ri lokˈolaj chˈabel ri nichˈo chrij ri rajawaren ri Dios. Y yecˈo chukaˈ caˈiˈ oxiˈ ixokiˈ ri ye tzeketel el chrij. Ri ixokiˈ riˈ, yeriˈ ri ye rucˈachojsan ri Jesús y relesalon itzel tak espíritu quiqˈui. Chiquicojol cˈa ri ixokiˈ riˈ benak ri María, ri nibix chukaˈ Magdalena chare. Y ya cˈa riqˈui ri ixok riˈ xeˈelesex wi ye wukuˈ itzel tak espíritu ruma ri Jesús. Y benak chukaˈ ri Juana, rixjayil ri jun achi ri Chuza rubiˈ. Y ri achi riˈ jun rumozo ri Herodes. Y benak chukaˈ ri Susana. Y ye benak chukaˈ nicˈaj chic ixokiˈ ri can cˈo chukaˈ quibeyomal ri can ye riyeˈ yeyaˈo y yebano ronojel ri nicˈatzin chare ri Jesús, y chique ri ye rudiscípulos.

Ri cˈambel tzij chrij ri aj ticonel

Y riqˈui ri Jesús sibilaj ye qˈuiy winek ri xquimol apo quiˈ, y yecˈo chukaˈ apo ri yepe pa nicˈaj chic tinamit. Y Riyaˈ cˈo cˈa jun cˈambel tzij ri xubij chique, y quecˈareˈ ri xubij chique: Cˈo cˈa jun achi ri xbe pa jopin ijaˈtz. Y tek ri achi cˈo chic pa samaj nijopin ijaˈtz, jubaˈ cˈa chare ri ijaˈtz riˈ xa pa bey xka wi, rumariˈ ri winek yekˈax pa ruwiˈ. Y xepe ri aj xicˈ tak chicop ri yebe pa cakˈikˈ, xquitij el ri ijaˈtz riˈ. Y jubaˈ chic chare ri ijaˈtz xka cojol tak abej. Ri ijaˈtz cˈa riˈ xel pe. Xa yacˈa tek xpe ruchukˈaˈ ri kˈij, xechakiˈj ka, ruma man cˈo ta más ruraxal ri ulef ri xka wi. Y jubaˈ chic chare ri ijaˈtz xka cojol tak kˈayis ri cˈo quiqˈuixal. Y tek xeˈel pe, junan xeqˈuiy quiqˈui ri qˈuix. Y ruma chi ri qˈuix sibilaj xeqˈuiy, ri ticoˈn xejikˈ pa quikˈaˈ. Yacˈa ri jubaˈ chic chare ri ijaˈtz xka pa jun utzilaj ulef, y jabel xeqˈuiy. Y xquiyalaˈ jojun ciento quiwech jojun ijaˈtz, xchaˈ. Yacˈa tek rubin chic ka riˈ, can riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xchˈo, y xubij: Ri cˈo cˈa racˈaxabel, can tracˈaxaj cˈa ri xinbij, xchaˈ ri Jesús.

Y ri ye rudiscípulos ri Jesús xquicˈutuj cˈa chare chi achique cˈa ri nrajoˈ nukˈalajsaj chiquiwech riqˈui re jun cˈambel tzij reˈ. 10 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Chiwe cˈa riyix can yaˈon cˈa kˈij riche (rixin) chi niwetamaj chrij ri rajawaren ri Dios, yacˈa ri nicˈaj chic winek ri ma yeniman ta wuche (wixin), ma yaˈon ta kˈij chique chi niquetamaj. Rumacˈariˈ riqˈui cˈambel tak tzij yitzijon wi quiqˈui, riche (rixin) chi queriˈ astapeˈ niquitzuˈ y xa ma nichˈobotej ta chiquiwech ri niquitzuˈ, y riche (rixin) chi astapeˈ niquicˈaxaj y xa ma nikˈax ta chiquiwech ri niquicˈaxaj.

11 Y quecˈareˈ ri nubij ri cˈambel tzij riˈ: Ri ijaˈtz junan nuben riqˈui ri ruchˈabel ri Dios. 12 Ri jubaˈ ijaˈtz ri xeka pa bey, junan riqˈui ri ruchˈabel ri Dios tek nacˈaxex cuma ri winek. Ri itzel winek chanin nipe, y nrelesaj el ri ruchˈabel ri Dios ri xtic pa tak cánima ri winek riˈ, riche (rixin) chi queriˈ ri winek riˈ ma niquinimaj ta ri Dios, y ma yecolotej ta chukaˈ. 13 Y ri ijaˈtz ri xeka cojol tak abej, can nichˈo wi cˈa chrij ri ruchˈabel ri Dios ri nacˈaxex cuma ri winek. Ri winek riˈ can sibilaj cˈa yequicot tek niquicˈul ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima. Pero ruma can ma xbe ta ka jabel rucˈamal ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima, xa can ma niyaloj ta cˈa ri quicoten quiqˈui. Y tek yetojtobex, niquiyaˈ ca ri Dios. 14 Ri ijaˈtz ri xeka cojol tak kˈayis ri cˈo quiqˈuixal can nichˈo wi cˈa chiquij ri winek ri niquicˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios. Pero ri winek riˈ xa yejikˈ ruma xaxu (xaxe wi) niquichˈob achique nicˈatzin chare ri quicˈaslen waweˈ chuwech re ruwachˈulef y xaxu (xaxe) wi niquichˈob ri quibeyomal y chukaˈ ri achique yequirayij. Y rumariˈ ma niwachin ta jabel ri quicˈaslen. 15 Yacˈa ri ijaˈtz ri xeka pa jun utzilaj ulef, can nichˈo wi cˈa chrij ri ruchˈabel ri Dios ri nacˈaxex cuma ri winek. Riyeˈ riqˈui ronojel cánima niquicˈaxaj y niquiben ri nubij. Y can niquiyec pa cánima ri ruchˈabel ri Dios, y niwachin jabel ri quicˈaslen ronojel tiempo.

Majun ri ewan ca ri man ta xtibekˈalajin pe

16 Y majun chukaˈ winek ri nutzij jun kˈakˈ y cˈa ta riˈ nutzˈapij rij riqˈui jun bojoˈy o nuyaˈ ta chuxeˈ ri ruchˈat. Ma que ta riˈ nuben. Ri kˈakˈ riˈ nicˈatzin nicanox jun rucˈojlibel ri acuchi (achique) nipaˈeˈ wi, riche (rixin) chi queriˈ ri yeˈoc apo pa jay yetzuˈun jabel. 17 Y majun ri ewan ca, ri man ta xtibekˈalajin pe. Y chukaˈ majun ri tzˈapin ca rij, ri xa man ta xtibekˈalajin pe y ntel pe chuwasakil.

18 Y queriˈ, wi riyix niwacˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios, tiyacaˈ cˈa ka ri pa tak iwánima. Ruma ri can cˈo qˈuiy riqˈui xtiyaˈox (xtyaˈ) cˈa más chare y queriˈ qˈuiy ri xticˈojeˈ riqˈui. Yacˈa ri xa jubaˈ oc cˈo riqˈui, y astapeˈ nuchˈob chi cˈo ri jubaˈ riˈ riqˈui, hasta ri jubaˈ riˈ xa xtelesex chare, xchaˈ ri Jesús.

Ri ruteˈ y ri ye rachˈalal ri Jesús

19 Y ri ruteˈ y ri ye rachˈalal ri Jesús xepe cˈa ri acuchi (achique) cˈo wi Riyaˈ. Pero xa ma xecowin ta xeˈoc apo riqˈui, ruma sibilaj ye qˈuiy winek ri quimolon apo quiˈ riqˈui. 20 Y xbix cˈa apo chare ri Jesús: Ri ateˈ y ri ye awachˈalal yecˈo pe waweˈ chuwajay el, ye petenak chatzˈetic.

21 Yacˈa Riyaˈ xubij: Yecˈa ri winek ri yeˈacˈaxan y niquiben ri nubij ri ruchˈabel ri Dios, yecˈariˈ ri ye achiˈel nteˈ y ye achiˈel wachˈalal, xchaˈ ri Jesús.

Tek ri Jesús xukˈet ruchukˈaˈ ri cakˈikˈ y ri ruwiˈ yaˈ

22 Y cˈo cˈa jun kˈij, tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos, xoc el pa jun jucuˈ. Y cˈacˈariˈ xubij chique: Joˈ, kojkˈax la jucˈan chic apo ruchiˈ choy. Y xebe.

23 Y ri Jesús xwer el, tek quichapon el bey pa ruwiˈ ri choy. Y xpe cˈa jun nimalaj cakˈikˈ chiriˈ pa ruwiˈ ri choy. Rumariˈ ri jucuˈ ri ye benak wi, xuchop ninoj pe chi yaˈ, y xa jubaˈ ma yebe chuxeˈ yaˈ. Can pa rucˈayewal cˈa yecˈo wi. 24 Xepe cˈa ri discípulos xquicˈasoj ri Jesús, y xquibij chare: ¡Tijonel! ¡Tijonel! Wacami yojcom, xechaˈ chare. Y ri Jesús xyacatej cˈa pe, y xubij: Tiqˈuis el ri cakˈikˈ y ri ruwiˈ yaˈ titaneˈ ka, xchaˈ. Y queriˈ xbanatej. Ri cakˈikˈ xqˈuis el, y ri ruwiˈ yaˈ xtaneˈ ka. 25 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique ri ye rudiscípulos: ¿Achique ruma tek ma xicukubaˈ ta icˈuˈx wuqˈui? Yacˈa ri discípulos quixibin quiˈ. Can xquimey tek xquitzˈet ri xbanatej, y xquicˈutulaˈ chiquiwech: ¿Achique cˈa chi achi reˈ? Ruma tek nichˈo chique ri cakˈikˈ y ri yaˈ, can niquinimaj wi rutzij, xechaˈ.

Tek ri Jesús xerelesaj itzel tak espíritu riqˈui jun achi aj Gadara

26 Ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon cˈa ri jucˈan chic ruchiˈ choy, ri chiriˈ pa jun lugar ri Gadara rubiˈ, ri cˈo apo chuwech ri Galilea. 27 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucuˈ, xapon cˈa jun achi riche (rixin) ri tinamit riˈ riqˈui. Y ri achi riˈ cˈo chic cˈa qˈuiy tiempo ri yecˈo pe itzel tak espíritu riqˈui, majun rutziak nucusaj, ni ma nicˈojeˈ ta pa rachoch. Xa ya ri camposanto ri oconek rachoch. 28 Y ri achi riˈ, can xu (xe) wi xutzˈet ri Jesús, can yacˈariˈ tek xbexuqueˈ xbemajeˈ chuwech. Y xurek apo ruchiˈ chare ri Jesús, y xubij cˈa: Riyit Jesús ri can yit Rucˈajol ri nimalaj Dios, ¿achique ruma tek yinanek? Tabanaˈ jun utzil ma quinachˈujirisaj ta, xchaˈ.

29 Ri achi xubij queriˈ ruma ri Jesús xubij chare ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui ri achi riˈ chi tel el. Ruma qˈuiy chic tiempo cˈo pe ri itzel espíritu riˈ riqˈui. Y ruma chukaˈ riˈ ri winek qˈuiy cˈa mul quiximon rukˈaˈ raken ri achi riˈ riqˈui chˈichˈ y cadenas, pero ma ye cowinek ta chrij. Ruma chi ri achi riˈ yerucˈokpij ri cadenas ri achoj riqˈui ximon wi, y ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui nuben cˈa chare chi nibe pa tak lugar ri acuchi (achique) majun winek cˈo. 30 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chare ri achi: ¿Achique abiˈ? Y ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui ri achi xubij: Yoj qˈuiy ri nubiˈ, xchaˈ. Queriˈ xubij ruma can ye qˈuiy ri itzel tak espíritu ri yecˈo riqˈui ri achi riˈ. 31 Y ri itzel tak espíritu riˈ sibilaj cˈa xquicˈutuj utzil chare ri Jesús, chi wi yerelesaj el riqˈui ri achi, man cˈa querutek ta el chupan ri itzel jul ri kˈekuˈm rupan, quilugar ri itzel tak espíritu. 32 Y chunakajal apo ri cˈo wi ri achi riˈ, sibilaj cˈa ye qˈuiy ak yetajin yewaˈ pa ruwiˈ jun juyuˈ, y rumariˈ ri itzel tak espíritu xquicˈutuj utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ kˈij chique riche (rixin) chi yeˈoc quiqˈui ri ak riˈ. Y ri Jesús xuyaˈ kˈij chique. 33 Y ri itzel tak espíritu can yacˈariˈ xeˈel el riqˈui ri achi, y xebeˈoc quiqˈui ri ak. Quinojel cˈa ri ak riˈ xquichop anin (anibel) chuwech jun juyuˈ xulan ruwech y choj xebeka cˈa pa choy. Y chiriˈ xejikˈ wi quinojel ri ak riˈ.

34 Y ri yeyukˈun quiche (quixin) ri ak riˈ, tek xquitzˈet ri xbanatej, xeˈanmej y xbequiyalaˈ ca rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyuˈ. 35 Y ri winek ri xeˈacˈaxan pe ri xbanatej, xepe chutzˈetic. Tek ri winek riˈ xeˈoka riqˈui ri Jesús, xquitzˈet cˈa chi ri achi ri xeˈelesex ri itzel tak espíritu riqˈui, tzˈuyul cˈa apo riqˈui ri Jesús, rucusan rutziak, y ma nuben ta chic cˈa achiˈel ri rubanon pe. Pero ri winek riˈ xa xquixibij quiˈ tek xquitzˈet ri achi riˈ. 36 Y xtzijox chukaˈ chique achique rubanic ri xbanatej. Ronojel riˈ xtzijox chique cuma ri winek ri can xetzˈeto tek xeˈelesex ri itzel tak espíritu riqˈui ri achi ruma ri Jesús. 37 Riqˈui cˈa ronojel ri xbanatej, ri winek ri aj chiriˈ pa Gadara, xquicˈutuj cˈa utzil chare ri Jesús chi tel el ri chiriˈ. Ri winek ri aj chiriˈ xquibij cˈa queriˈ chare ruma chi sibilaj quixibin quiˈ. Rumacˈariˈ ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xeˈoc el pa jucuˈ riche (rixin) chi xebe. 38 Y ri achi ri xeˈelesex ri itzel tak espíritu riqˈui, nucˈutuj cˈa jun utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ kˈij chare riche (rixin) chi nibe riqˈui. Yacˈa ri Jesús xa xubij cˈa chare: 39 Catzolin chawachoch, y jatzijoj ri xuben ri Dios awuqˈui riyit, xucheˈex. Y ri achi can xberutzijoj na wi chrachoch, y chique quinojel ri winek pa rutinamit xutzijoj wi ri xuben ri Jesús riqˈui riyaˈ.

Ri rumiˈal ri Jairo y ri ixok ri xuchop rutziak ri Jesús

40 Y tek ri Jesús xtzolin cˈa jucˈan chic chare ri ruchiˈ ri choy, ri winek yecˈo chiriˈ, riqˈui cˈa quicoten xquicˈul apo, ruma chi ri winek riˈ can ya cˈa Riyaˈ ri coyoben. 41 Xapon cˈa chukaˈ jun achi ri Jairo rubiˈ. Ri achi cˈa riˈ jun principal chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Riyaˈ xbexuqueˈ xbemajeˈ chuwech ri Jesús, y xucˈutuj cˈa jun utzil chare chi nibe riqˈui cˈa pa rachoch, 42 ruma xa can xu (xe wi) ri jun ti rumiˈal cˈo, y cˈo achiˈel xa cablajuj rujunaˈ y ya xa jubaˈ ma nicom ka.

Y tek ri Jesús y ri ye benak riqˈui xquichop el bey riche (rixin) chi yebe chrachoch ri Jairo, sibilaj ye qˈuiy cˈa winek ri xetzekeˈ el chrij. Y rumariˈ niquipitzˈilaˈ cˈa quiˈ chrij, ye benak.

43 Chiquicojol cˈa ri winek, benak jun ixok ri cˈo jun ruyabil riche (rixin) icˈ chare. Ri ixok riˈ cˈo chic cˈa cablajuj junaˈ ri ma tanel ta ri ruquiqˈuel. Xuqˈuis yan cˈa ronojel rurajil, ruma benak chic quiqˈui qˈuiy ajkˈomanel, y majun chique ri ajkˈomanel cowinek ta rakˈoman ri ruyabil. 44 Ri ixok riˈ xjel cˈa apo chrij ri Jesús, y xberuchapaˈ cˈa ca jubaˈ ri ruchiˈ rutziak ri Jesús. Y can yacˈariˈ xkˈatakˈo ri ruquiqˈuel.

45 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xucˈutuj: ¿Achique ri xichapo? Y ruma chi quinojel niquibij chi majun xquichop ta riyeˈ, ri Pedro y ri nicˈaj chic discípulos xquibij chare ri Jesús: Tijonel, riyit nawajoˈ nawetamaj achique xachapo. Pero waweˈ ma xtawetamaj ta, ruma sibilaj ye qˈuiy winek niquipitzˈ quiˈ y niquinimilaˈ quiˈ chawij, y riyit nacˈutuj: ¿Achique xichapo?

46 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij: Cˈo jun ri xichapo, ruma can xinnaˈ chi cˈo jun ri xincˈachojsaj riqˈui ri uchukˈaˈ cˈo wuqˈui, xchaˈ.

47 Y ri ixok tek xutzˈet chi xa xnabex, nibarbot (nibaybot) cˈa xoxuqueˈ xomajeˈ chuwech ri Jesús. Y chiquiwech quinojel ri winek xubij apo chare ri Jesús ri achique ruma tek xuchop ruchiˈ rutziak. Y xubij chukaˈ chi can xu (xe wi) xuchop ruchiˈ rutziak ri Jesús, can yacˈariˈ xunaˈ riyaˈ chi xcˈachoj. 48 Ri Jesús xubij chare: Numiˈal, xacˈachoj, ruma xacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui. Wacami cˈa, catzolin; ruma xawil yan uxlanibel cˈuˈx, xchaˈ chare.

49 Y cˈa ntajin na cˈa nitzijon ri Jesús riqˈui ri ixok, tek cˈo jun achi xoka ri petenak chrachoch ri Jairo, ri Jairo ri principal chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Ri jun achi ri xoka, xorubij cˈa chare ri Jairo: Man chic tacˈuaj ta el ri Tijonel Jesús, ruma ri ti amiˈal xa xcom yan.

50 Yacˈa tek ri Jesús xracˈaxaj pe, xubij chare ri Jairo: Ma taxibij ta awiˈ ruma ri xobix chawe. Xaxu (xaxe wi) tacukubaˈ cˈa acˈuˈx wuqˈui, y ri ti amiˈal xticˈastej, xchaˈ chare.

51 Y tek xeˈapon cˈa chrachoch ri Jairo, ri Jesús xaxu (xaxe) wi cˈa chique ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, y ri ruteˈ rutataˈ ri acˈal xuyaˈ kˈij riche (rixin) chi xeˈoc pa jay riqˈui ri ti kˈopoj ri caminek. 52 Y ri Jesús xerutzˈet chi quinojel ri winek yeˈokˈ y can niquirek quichiˈ chi okˈej. Yacˈa ri Jesús xubij chique: Man cˈa tiwokˈej ta chic ri ti kˈopoj, ruma riyaˈ xa ma caminek ta, riyaˈ xa warnek, xchaˈ chique.

53 Pero riyeˈ xa xetzeˈen chrij ri Jesús, ruma quetaman chi ri ti kˈopoj xa caminek chic.

54 Y ri Jesús xuchop rukˈaˈ ri ti caminek, y xubij cˈa: Nóya, cayacatej.

55 Y ri ti kˈopoj can xtzolin na wi pe ri ránima y can yariˈ xyacatej pe. Y ri Jesús xubij chi titzuj (tisuj) ruway. 56 Y ri teˈej tataˈaj can xquimey tek xquitzˈet ri xbanatej riqˈui ri calcˈual. Y ri Jesús xubij chique chi majun achoj chare tiquitzijoj wi ri xbanatej.