Add parallel Print Page Options

24 Nu pizmui(A) pe oamenii cei răi
şi nu(B) dori să fii cu ei;
căci(C) inima lor se gândeşte la prăpăd
şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.
Prin înţelepciune se înalţă o casă
şi prin pricepere se întăreşte;
prin ştiinţă se umplu cămările ei
de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
Un om(D) înţelept este plin de putere
şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
Căci(E) prin măsuri chibzuite câştigi bătălia,
şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.
Înţelepciunea este prea(F) înaltă pentru cel nebun:
el nu va deschide gura la judecată.
Cine se(G) gândeşte să facă rău
se cheamă un om plin de răutate.
Gândul celui nebun nu este decât păcat
şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
10 Dacă slăbeşti în ziua necazului,
mică îţi este puterea.
11 Izbăveşte(H) pe cei târâţi la moarte
şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi.
12 Dacă zici: „Ah! n-am ştiut!”…
Crezi că nu vede Cel ce(I) cântăreşte inimile
şi Cel ce veghează asupra sufletului tău?
Şi nu va răsplăti El fiecăruia după(J) faptele lui?
13 Fiule, mănâncă(K) miere, căci este bună
şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot(L) aşa şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău:
dacă o vei găsi, ai un viitor(M)
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
15 Nu(N) întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit
şi nu-i tulbura odihna.
16 Căci(O) cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică,
dar(P) cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu(Q) te bucura de căderea vrăjmaşului tău
şi să nu ţi se veselească inima când se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă
şi să-Şi întoarcă mânia de la el.
19 Nu(R) te mânia din pricina celor ce fac rău
şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci(S) cel ce face răul n-are niciun viitor
şi lumina(T) celor răi se stinge.
21 Fiule, teme-te(U) de Domnul şi de împăratul
şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea.
Şi cine poate şti sfârşitul amândurora?
23 Iată ce mai spun înţelepţii:
„Nu(V) este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.”
24 Pe cine(W) zice celui rău: „Tu eşti bun!”
îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine
şi o mare binecuvântare vine peste ei.
26 Un răspuns bun este
ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ţi(X) întâi de treburi afară,
îngrijeşte de lucrul câmpului,
şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa!
28 Nu(Y) vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău;
ori ai vrea să înşeli cu buzele tale?
29 Nu(Z) zice: „Cum mi-a făcut el, aşa am să-i fac şi eu;
îi vor răsplăti după faptele lui!”
30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş
şi pe lângă via unui om fără minte.
31 Şi era(AA) numai spini, acoperit de mărăcini,
şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M-am uitat bine şi cu luare-aminte,
şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puţin(AB), să mai aţipesc puţin,
să mai încrucişez mâinile puţin, ca să mă odihnesc!”
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate,
ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.