Proverbele 24

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

24 Nu pizmui^(A) pe oamenii cei răi
şi nu^(B) dori să fii cu ei;
² căci^(C) inima lor se gândeşte la prăpăd
şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.
³ Prin înţelepciune se înalţă o casă
şi prin pricepere se întăreşte;
⁴ prin ştiinţă se umplu cămările ei
de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
⁵ Un om^(D) înţelept este plin de putere
şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
⁶ Căci^(E) prin măsuri chibzuite câştigi bătălia,
şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.
⁷ Înţelepciunea este prea^(F) înaltă pentru cel nebun:
el nu va deschide gura la judecată.
⁸ Cine se^(G) gândeşte să facă rău
se cheamă un om plin de răutate.
⁹ Gândul celui nebun nu este decât păcat
şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
¹⁰ Dacă slăbeşti în ziua necazului,
mică îţi este puterea.
¹¹ Izbăveşte^(H) pe cei târâţi la moarte
şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi.
¹² Dacă zici: „Ah! n-am ştiut!”…
Crezi că nu vede Cel ce^(I) cântăreşte inimile
şi Cel ce veghează asupra sufletului tău?
Şi nu va răsplăti El fiecăruia după^(J) faptele lui?
¹³ Fiule, mănâncă^(K) miere, căci este bună
şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
¹⁴ Tot^(L) aşa şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău:
dacă o vei găsi, ai un viitor^(M)
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
¹⁵ Nu^(N) întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit
şi nu-i tulbura odihna.
¹⁶ Căci^(O) cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică,
dar^(P) cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
¹⁷ Nu^(Q) te bucura de căderea vrăjmaşului tău
şi să nu ţi se veselească inima când se poticneşte el,
¹⁸ ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă
şi să-Şi întoarcă mânia de la el.
¹⁹ Nu^(R) te mânia din pricina celor ce fac rău
şi nu pizmui pe cei răi!
²⁰ Căci^(S) cel ce face răul n-are niciun viitor
şi lumina^(T) celor răi se stinge.
²¹ Fiule, teme-te^(U) de Domnul şi de împăratul
şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
²² Căci deodată le va veni pieirea.
Şi cine poate şti sfârşitul amândurora?
²³ Iată ce mai spun înţelepţii:
„Nu^(V) este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.”
²⁴ Pe cine^(W) zice celui rău: „Tu eşti bun!”
îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.
²⁵ Dar celor ce judecă drept le merge bine
şi o mare binecuvântare vine peste ei.
²⁶ Un răspuns bun este
ca un sărut pe buze.
²⁷ Vezi-ţi^(X) întâi de treburi afară,
îngrijeşte de lucrul câmpului,
şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa!
²⁸ Nu^(Y) vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău;
ori ai vrea să înşeli cu buzele tale?
²⁹ Nu^(Z) zice: „Cum mi-a făcut el, aşa am să-i fac şi eu;
îi vor răsplăti după faptele lui!”
³⁰ Am trecut pe lângă ogorul unui leneş
şi pe lângă via unui om fără minte.
³¹ Şi era^(AA) numai spini, acoperit de mărăcini,
şi zidul de piatră era prăbuşit.
³² M-am uitat bine şi cu luare-aminte,
şi am tras învăţătură din ce am văzut.
³³ „Să mai dorm puţin^(AB), să mai aţipesc puţin,
să mai încrucişez mâinile puţin, ca să mă odihnesc!”
³⁴ Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate,
ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.