Galateni 1

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Urare

1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici^(A) printr-un om, ci prin^(B) Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl, care^(C) L-a înviat din morţi, ² şi toţi fraţii care^(D) sunt împreună cu mine, către Bisericile^(E) Galatiei: ³ Har^(F) şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Isus Hristos! ⁴ El^(G) S-a dat pe Sine Însuşi pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest^(H) veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl. ⁵ A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

Nestatornicia galatenilor

⁶ Mă mir că treceţi aşa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie^(I). ⁷ Nu doar că^(J) este o altă Evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. ⁸ Dar chiar dacă noi^(K) înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! ⁹ Cum am mai spus, o spun şi acum: Dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită^(L) de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema! ¹⁰ Caut^(M) eu oare^(N), în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut^(O) să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos.

Evanghelia lui Pavel

¹¹ Fraţilor^(P), vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârşie omenească, ¹² pentru că n-am primit-o, nici^(Q) n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin^(R) descoperirea lui Isus Hristos. ¹³ Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste^(S) măsură de mult Biserica lui Dumnezeu şi făceam prăpăd^(T) în ea ¹⁴ şi cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulţi din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însufleţit de o râvnă^(U) nespus de mare pentru datinile strămoşeşti^(V). ¹⁵ Dar, când Dumnezeu, care^(W) m-a pus deoparte din pântecele maicii mele şi m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale ¹⁶ să^(X) descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc^(Y) între neamuri, îndată n-am întrebat pe niciun om^(Z), ¹⁷ nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc. ¹⁸ După trei ani, m-am suit^(AA) la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chifa şi am rămas la el cincisprezece zile. ¹⁹ Dar n-am văzut pe^(AB) niciun alt apostol, decât pe^(AC) Iacov, fratele Domnului. ²⁰ În cele ce vă scriu, iată^(AD), înaintea lui Dumnezeu, nu mint. ²¹ După aceea^(AE) m-am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei. ²² Şi eram încă necunoscut la faţă Bisericilor^(AF) lui Hristos^(AG), care sunt în Iudeea. ²³ Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduieşte credinţa pe care căuta s-o nimicească odinioară”. ²⁴ Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.