Add parallel Print Page Options

Ri cukbel cˈuˈx riqˈui ri Dios

11  Ri cukbel cˈuˈx quecˈareˈ rubanic: Jun ri can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, can riqˈui ronojel ránima nroyobej ri tzujun (sujun) chare, y can retaman chi can xtucˈul wi ri royoben, astapeˈ ma nutzˈet ta riqˈui runakˈ ruwech. Quecˈariˈ xquiben ye qˈuiy chique ri ye katiˈt kamamaˈ ri xecˈojeˈ ojer ca. Xquicukubaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios, y ri Dios utz xerutzˈet ruma queriˈ xquiben.

Y riyoj ruma chi kacukuban kacˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek nikˈax chkawech chi can ya wi ri Dios ri xbano re ruwachˈulef y ronojel ri cˈo chicaj. Y riche (rixin) chi xuben ronojel reˈ ma xucusaj ta ni jun cosa tzˈetetel. Xaxu (xaxe wi) xubij chi quecˈojeˈ y can yariˈ tek xecˈojeˈ.

Y queriˈ chukaˈ ri Abel ruma chi rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ riyaˈ xutzuj (xusuj) jun ofrenda chare ri Dios ri más utz xtzˈet ruma ri Dios que chuwech ri ruˈofrenda ri Caín. Y ri Dios can xukˈalajsaj wi cˈa chi ri ofrenda ri xuyaˈ sibilaj utz, y riqˈui riˈ can xkˈalajin chi ri Abel xtzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac. Y astapeˈ ri Abel caminek chic, achiˈel chi xa can nitzijon na pe kiqˈui wacami ruma xucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Dios.

Y queriˈ chukaˈ ri Enoc ruma chi rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek ma xcom ta, xa can qˈues xucˈuex el chilaˈ chicaj ruma ri Dios. Y ma xilitej ta chic chuwech re ruwachˈulef, ruma qˈues xucˈuex el, pero tek cˈa cˈo na waweˈ chochˈulef, ri Dios xukˈalajsaj chi can niquicot ránima riqˈui ri Enoc riˈ. Can rajawaxic wi chi nikacukubaˈ kacˈuˈx riqˈui ri Dios. Ruma wi ma xtikacukubaˈ ta kacˈuˈx riqˈui, majun bey yojcowin ta nikaben ri nika chuwech. Ruma ri winek ri nrajoˈ nijel apo riqˈui ri Dios, cˈo chi nunimaj chi ri Dios can cˈo wi, y cˈo chi nunimaj chukaˈ chi nuyaˈ utzilaj rajel ruqˈuexel chique ri yecanon riche (rixin).

Y queriˈ chukaˈ ri Noé ruma chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek xunimaj ri xubij ri Dios chare chi xtuyaˈ pe jun nimalaj kˈekal job chuwech re ruwachˈulef, y riˈ astapeˈ cˈa ma jane ntajin ta ri job. Y can riqˈui xibinriˈil xuben jun nimalaj barco riche (rixin) chi xerucol ri ye aj pa rachoch. Y ruma ri cukbel cˈuˈx riche (rixin) ri Noé, can xbekˈalajin pe chi ri nicˈaj chic winek xa ma quicukuban ta quicˈuˈx riqˈui ri Dios, y ya chukaˈ ri cukbel cˈuˈx riˈ ri xbano chare ri Noé chi majun rumac xtzˈetetej ruma ri Dios.

Queriˈ chukaˈ ri Abraham can xucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ riyaˈ, tek xsiqˈuix (xoyox) ruma ri Dios riche (rixin) chi nibe cˈa pa jun chic ruwachˈulef ri xtisipex chare, can xunimaj tzij y xbe, astapeˈ ma retaman ta achique ruwachˈulef ri xtapon wi. Y ruma chukaˈ chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xcˈojeˈ chupan ri ruwachˈulef ri tzujun (sujun) chare ruma ri Dios; pero riyaˈ xuben chi achiˈel xa ma riche (rixin) ta ri ruwachˈulef riˈ. Y rumariˈ xa pa tak manteada xcˈojeˈ wi. Queriˈ chukaˈ xquiben ri Isaac ri rucˈajol y ri Jacob ri rumam; astapeˈ can tzujun (sujun) chukaˈ chique riyeˈ chi ntoc quiche (quixin) ri ruwachˈulef riˈ. 10 Ri Abraham queriˈ xuben, ruma can royoben ri jun tinamit ri can cof cˈo ri rucimiento y majun bey xtiqˈuis ta, tinamit ri can ya wi ri Dios xchˈobo achique rubanic nuben chare y can ya chukaˈ Riyaˈ banayon.

11 Ri Sara ri rixjayil ri Abraham, ruma chi can rucukuban chukaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek can xunimaj wi chi can kitzij ri xubij ri Dios chi riyaˈ xticˈojeˈ jun ral, y rumariˈ xucˈul uchukˈaˈ riche (rixin) chi xpe alanic chrij. Y can xalex na wi ri acˈal riqˈui ri Sara, astapeˈ riyaˈ can ti riˈj chic y ma alanel ta. 12 Y rumariˈ ri Abraham ye qˈuiy riy rumam ri xecˈojeˈ ca. Can sibilaj ye qˈuiy, achiˈel ri chˈumilaˈ ri yecˈo chicaj, y achiˈel chukaˈ ri sanayiˈ ri cˈo chuchiˈ ri mar ri majun ri nicowin najlan ta quiche (quixin). Sibilaj ye qˈuiy ri riy rumam ca ri Abraham astapeˈ riyaˈ riˈj chic tek xcˈojeˈ ri ralcˈual.

13 Quinojel cˈa riyeˈ cˈa cukul na quicˈuˈx riqˈui ri Dios tek xecom el, astapeˈ cˈa ma jane cˈa tiquicˈul ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique. Xa cˈanej cˈa xquitzuˈ wi apo. Pero xa can niquicot ri cánima ruma xquinimaj el chi kas kitzij wi ri xutzuj (xusuj) ri Dios chique chi can xtuyaˈ na wi. Riyeˈ can xquikˈalajsaj wi cˈa chi ma ye riche (rixin) ta re ruwachˈulef, xa xquibij chi xa ye kˈaxel el chuwech. 14 Y riqˈui ri queriˈ xquibij, xkˈalajin chi coyoben ri kas kitzij chi xtoc quitinamit. 15 Xa ta cˈa niquichˈob na chi ri ye elenak wi pe, yariˈ ri quitinamit, can xecowin ta xetzolin chic jun bey. 16 Pero riyeˈ coyoben jun chic quitinamit ri más utz, y riˈ ya ri cˈo chilaˈ chicaj, y rumariˈ ri Dios ma niqˈuix ta nubij chi ya Riyaˈ ri qui‑Dios; ruma rubanon chic ruchojmil ri quitinamit ri acuchi (achique) xquecˈojeˈ wi.

17 Ri Abraham ruma chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek can xunimaj ri xbix chare ruma ri Dios chi tucamisaj ri Isaac, riche (rixin) chi nutzuj (nusuj) chare ri Dios. Ri Dios queriˈ xubij chare ruma xrajoˈ xutzˈet wi ri Abraham kas kitzij chi rucukuban rucˈuˈx riqˈui. Y ri Abraham can xuchojmirisaj wi riˈ riche (rixin) chi nucamisaj ri Isaac riche (rixin) chi nutzuj (nusuj) chare ri Dios, astapeˈ xa can xu (xe) oc ri jun rucˈajol riˈ cˈo, ri bin chrij ruma ri Dios chi ruma riyaˈ tek xquecˈojeˈ riy rumam ri Abraham. 18 Ri Dios can xubij cˈa chare ri Abraham: Ri ye awiy amam ri xquepe ruma ri Isaac, ye riyeˈ ri xquecˈulu ri utzil ri xtinyaˈ, xchaˈ ri Dios chare ri Abraham. 19 Rumariˈ ri Abraham can xchˈobotej chuwech chi ri Dios can cˈo ruchukˈaˈ riche (rixin) chi nucˈasoj pe ri Isaac chiquicojol ri caminakiˈ, y yojcowin nikabij chi ri Isaac xcom y xcˈastej pe, ruma ri Abraham xucˈom chic pe ri rucˈajol.

20 Ri Isaac ruma chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ, tek riˈj chic, xubij ca chique ri Jacob y ri Esaú, ri ye rucˈajol, achique chi utzil ri petenak chiquiwech apo. 21 Ri Jacob chukaˈ can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ riyaˈ tek ya xa nicom yan ka, can xeruben bendecir chiquijujunal ri ye rucˈajol ri José. Y lucul pa ruwiˈ ri ruchˈameˈy xuyaˈ rukˈij ri Dios. 22 Ri José chukaˈ can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ riyaˈ tek ya xa nicom yan ka, xunataj cˈa chique ri ye rech israelitas chi xtapon na wi jun kˈij tek ri quiy quimam xqueˈel el pan Egipto. Y xuchilabej ca chique chi tiquicˈuaj el ri rubakil tek xquebe.

23 Ri ruteˈ rutataˈ ri Moisés ruma chi can quicukuban chukaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xquewaj ri Moisés oxiˈ icˈ tek xalex. Queriˈ xquiben ruma ri Moisés jun ti acˈal ri jabel oc. Y riyeˈ ma xquixibij ta quiˈ chuwech ri rey Faraón ri biyon chi quecamisex quinojel ri tak cˈajolaˈ (alaboniˈ) ri xa cˈa calaxic. 24 Y ri rumiˈal ri rey Faraón xuben achiˈel ral chare ri Moisés. Pero ri Moisés ruma chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ tek ya intera achi chic ma xrajoˈ ta chic chi xbix ral ri rumiˈal ri Faraón chare. 25 Queriˈ xuben ruma riyaˈ can xuchˈob chi más utz chi nberutijaˈ pokonal quiqˈui ri ruwinak, ri can rutinamit wi ri Dios, que chuwech chi niquicot ka chupan ri quicoten ri nucˈom pe ri mac, jun quicoten ri xa kˈaxel. 26 Queriˈ xuben ri Moisés, ruma riyaˈ xchˈobotej chuwech chi más nim rejkalen ri pokonal ri xtukˈaxaj ruma nucukubaˈ rucˈuˈx riqˈui ri Cristo, que chuwech ri beyomel ri xtucˈul chiriˈ pa ruwachˈulef Egipto. Ruma riyaˈ can ya wi ri nimalaj rajel ruqˈuexel ri xtucˈul ri rutzuliben chic apo. 27 Y ruma chukaˈ chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xel pe pan Egipto, y xbe. Y astapeˈ ri rey yacatajnek royowal chrij, riyaˈ ma xuxibij ta riˈ chuwech. Ri Moisés can cukul wi cˈa rucˈuˈx riqˈui ri Dios; can achiˈel xa ta can nutzˈet, astapeˈ ri Dios ma tzˈetetel ta.

28 Ri Moisés ruma chukaˈ chi can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ can xutiquiribaˈ ca rubanic ri nimakˈij Pascua y xubij cˈa chique ri rech israelitas chi quequicamisaj carneˈl riche (rixin) chi tiquiquichaˈ ri quiquiqˈuel ri chicop riˈ chiˈ tak cachoch, riche (rixin) chi ma yecamisex ta ri ye nimalaxel tak cˈajolaˈ (alaboniˈ) tek xtipe ri jun chiquicamisaxic.

29 Y ri winek israelitas ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xecowin xekˈax chupan ri Mar Rojo. Ri winek choj cˈa xekˈax chucojol ri yaˈ, achiˈel xa ta can pa chakiˈj ulef yebiyin wi. Y ri winek aj Egipto xcajoˈ chukaˈ xquiben ta queriˈ, pero riyeˈ xa xejikˈ.

30 Y tek ri winek israelitas xeˈapon pa tinamit Jericó, wukuˈ kˈij xesutin chrij ri tinamit, y pa ruwuk kˈij xtzak ri nimalaj tzˈak ri rusutin riˈ chrij ri tinamit. Queriˈ xbanatej ruma chi ri israelitas can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios. 31 Chupan ri tinamit riˈ, xcˈojeˈ jun ixok ri Rahab rubiˈ. Ri jun ixok riˈ tek rubanon ca ma utz ta chi cˈaslen rucˈuan. Pero riyaˈ jabel xerucˈul pa rachoch ri caˈiˈ israelitas ri xeˈapon pa tinamit pan ewel riche (rixin) chi xebenachan ca. Queriˈ xuben ruma chi can xucukubaˈ wi rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ ma xcamisex ta tek xecamisex quinojel ri winek ri xa ma xeniman ta chare ri Dios.

32 Y cˈa yecˈo na más ri quiyaˈon ca jun utzilaj cˈambel naˈoj chkawech chrij ri cukbel cˈuˈx riqˈui ri Dios. Pero ma nuyaˈ ta tiempo riche (rixin) chi yentzijoj chiwe, achiˈel chrij ri Gedeón, ri Barac, ri Sansón, ri Jefté, ri David, ri Samuel y queriˈ chukaˈ ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. 33 Riyeˈ ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xechˈacon chiquij nicˈaj chic tinamit. Pa ruchojmil xekˈato tzij. Xquicˈul ri xetzuj (xesuj) chique ruma ri Dios. Xquitzˈapij xequey ri coj. 34 Tek xecˈak pa tak kˈakˈ, ma xecˈat ta. Xecolotej pa quikˈaˈ ri xeˈajowan xecamisan quiche (quixin) tzan espada, xyaˈox (xyaˈ) quichukˈaˈ tek xecˈojeˈ pa tak rucˈayewal. Xechˈacon chiquij nicˈaj chic tinamit ri xebano chˈaˈoj quiqˈui, y xecokotaj el. 35 Yecˈo chukaˈ ixokiˈ ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xecˈasox ri quicaminak ruma ri Dios.

Pero yecˈo chukaˈ nicˈaj chic winek, ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios, rumariˈ xeyaˈox (xeyaˈ) pa tijoj pokonal. Pero ma xquipokonaj ta xeˈapon pa camic, ruma quetaman chi xtibequilaˈ jun cˈaslen más utz. Ma xquiyaˈ ta ca ri Dios, riche (rixin) chi xquitoˈ ta quiˈ chuwech ri camic. 36 Yecˈo cˈa nicˈaj chic, ruma chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios rumariˈ tek qˈuiy xquicˈulwachij, ruma yecˈo ri xetzeˈex y xechˈay, y ma xu (xe) ta wi riˈ, yecˈo chukaˈ xexim riqˈui cadena, y yecˈo xetzˈapix pa tak cárcel. 37 Yecˈo nicˈaj ri xecamisex chi abej, y nicˈaj chic xekupix riqˈui sierra. Yecˈo ri xban chique chi xquiyaˈ ta ca ri Dios, pero ma xquiyaˈ ta ca. Yecˈo xecamisex tzan espada. Yecˈo ri xeˈokotex el pa tak cachoch y xebe quelaˈ xebe quelaˈ, xaxu (xaxe wi) chic quisaleˈy carneˈl y quisaleˈy qˈuisicˈ (cabras) ri xquicusaj riche (rixin) chi xoc quitziak. Can majun cˈo quiqˈui. Qˈuiy pokonal xquitij. Y qˈuiy etzelal ri xban chique. 38 Ri winek ri xa riqˈui re ruwachˈulef quicukuban wi quicˈuˈx, xa ma ye rucˈamon ta (takal ta chiquij) chi yecˈojeˈ ri utzilaj tak winek chiquicojol. Rumariˈ ri quicukuban quicˈuˈx riqˈui ri Dios xebe quelaˈ xebe quelaˈ ri pa tak desierto, ri pa tak juyuˈ, y ri pa tak jul, ruma ri rucˈayewal ri xquil.

39 Quinojel cˈa riyeˈ can xquicukubaˈ wi quicˈuˈx riqˈui ri Dios, y rumariˈ tzˈibatal ca chi xquicot ránima ri Dios quiqˈui. Pero tek xecom, can cˈa ma jane cˈa tiquicˈul ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique. 40 Ruma ri Dios ruchˈobon chi nuyaˈ jun utzil ri más utz chupan re katiempo riyoj riche (rixin) chi queriˈ junan cˈa xtikacˈul ri utzil riˈ quiqˈui ri katiˈt kamamaˈ, ri can xquicukubaˈ chukaˈ quicˈuˈx riqˈui ri Dios. Y queriˈ nitzˈaket ronojel ri rutzujun (rusujun) ri Dios chi nuyaˈ chake.