Add parallel Print Page Options

Despre slobozenie şi viaţă

21 „Iată legile pe care le vei(A) pune înaintea lor. Dacă(B) vei cumpăra un rob evreu, să slujească şase ani ca rob, dar în al şaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă şi nevastă-sa împreună cu el. Dacă stăpânul lui i-a dat o nevastă şi a avut fii şi fiice cu ea, nevasta şi copiii să fie ai stăpânului lui, iar el să iasă singur. Dacă robul(C) va zice: ‘Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevastă-mea şi copiii mei şi nu vreau să ies slobod’, atunci stăpânul lui să-l ducă înaintea(D) lui Dumnezeu, să-l apropie de uşă sau de stâlpul uşii şi stăpânul lui să-i(E) găurească urechea cu o sulă, şi robul să rămână pentru totdeauna în slujba lui. Dacă un om îşi va(F) vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum(G) ies robii. Dacă nu va plăcea stăpânului ei, care o luase de nevastă, el să-i înlesnească răscumpărarea, dar nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, dacă nu-şi va ţine cuvântul. Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10 Dacă-i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintâi din hrană, din îmbrăcăminte şi din dreptul(H) ei de soţie. 11 Dacă nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea ieşi fără nicio despăgubire, fără să dea bani.

Legi în privinţa uciderii

12 Cine va lovi(I) pe altul cu o lovitură de moarte să fie pedepsit cu moartea. 13 Dacă nu(J) i-a întins laţuri şi dacă Dumnezeu l-a făcut(K) să-i cadă în mână, îţi voi(L) hotărî un loc unde va putea să fugă. 14 Dar, dacă lucrează(M) cineva cu răutate împotriva aproapelui său, folosindu-se de viclenie ca să-l omoare, chiar şi de la(N) altarul Meu să-l smulgi, ca să fie omorât.

Necinstirea părinţilor

15 Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 16 Cine(O) va fura un om şi-l va(P) vinde sau îl va ţine în mâinile(Q) lui să fie pedepsit cu moartea. 17 Cine(R) va blestema pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.

Legi privitoare la vătămarea trupului

18 Dacă se vor certa doi oameni, şi unul din ei va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, fără să-i pricinuiască moartea, dar silindu-l să stea în pat, 19 cel ce l-a lovit să nu fie pedepsit dacă celălalt se va scula şi se va plimba afară, sprijinit pe un toiag(S). Numai să-l despăgubească pentru încetarea lucrului lui şi să-l îngrijească până la vindecare. 20 Dacă un om va lovi cu băţul pe robul său, fie bărbat fie femeie, şi robul moare sub mâna lui, stăpânul să fie pedepsit. 21 Dar, dacă mai trăieşte o zi sau două, stăpânul să nu fie pedepsit; căci este argintul(T) lui. 22 Dacă se ceartă doi oameni şi lovesc pe o femeie însărcinată şi o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o gloabă(U) pusă de bărbatul femeii şi pe care o vor plăti după hotărârea judecătorilor. 23 Dar, dacă se întâmplă o nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă, 24 ochi(V) pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. 26 Dacă un om loveşte ochiul robului său, fie bărbat, fie femeie, şi-l face să-şi piardă ochiul, să-i dea drumul ca despăgubire pentru ochiul lui. 27 Şi dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat, fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să-i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge şi va omorî pe un bărbat sau pe o femeie(W), boul să fie ucis cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar stăpânul boului să nu fie pedepsit. 29 Dar, dacă boul avea obicei mai înainte să împungă şi stăpânul fusese înştiinţat de lucrul acesta, şi nu l-a închis, boul să fie ucis cu pietre, dacă va ucide un bărbat sau o femeie, şi stăpânul lui să fie pedepsit cu moartea. 30 Dacă i se pune stăpânului un preţ pentru răscumpărarea(X) vieţii lui, va plăti tot ce i se va cere. 31 Când boul va împunge pe un băiat sau pe o fată, i se va face după legea aceasta, 32 dar, dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat, fie femeie, să se dea trei(Y) sicli de argint stăpânului robului, şi boul(Z) să fie ucis cu pietre. 33 Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă şi n-o acoperă şi cade în ea un bou sau un măgar, 34 stăpânul gropii să plătească stăpânului lor preţul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35 Dacă boul unui om împunge boul unui alt om şi boul acesta moare, vor vinde boul cel viu şi preţul lui îl vor împărţi; vor împărţi şi boul mort. 36 Dar, dacă se ştia că boul avea obicei mai înainte să împungă, şi stăpânul lui nu l-a închis, stăpânul acesta să dea bou pentru bou, iar boul cel mort să-l ia el.

Legi privitoare la avere

22 Dacă un om fură un bou sau o oaie şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru(AA) oi pentru oaia furată. Dacă hoţul este prins spărgând(AB) şi e lovit şi moare, cel ce l-a lovit nu(AC) va fi vinovat de omor faţă de el; dar, dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut(AD) rob, ca despăgubire pentru furtul lui. Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găseşte încă viu(AE) în mâinile lui, să dea îndoit(AF) înapoi. Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui. Dacă izbucneşte un foc şi întâlneşte mărăcini în cale şi arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul(AG) trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. Dacă hoţul nu se găseşte, stăpânul casei să se înfăţişeze(AH) înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: ‘Uite-l!’ – pricina(AI) amânduror părţilor să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său. 10 Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze şi dobitocul moare, îşi strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, 11 să se facă un jurământ(AJ), în Numele Domnului, între cele două părţi, şi cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, şi celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. 12 Dar, dacă dobitocul a fost furat(AK) de la el, va fi dator faţă de stăpânul lui să i-l înlocuiască. 13 Dacă dobitocul a fost sfâşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâşiat. 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. 15 Dacă stăpânul e de faţă, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi de ajuns.

Necinstirea unei fete

16 Dacă(AL) un om înşală pe o fată nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă. 17 Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei(AM) cuvenite fetelor. 18 Pe vrăjitoare(AN) să n-o laşi să trăiască. 19 Oricine(AO) se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. 20 Cine(AP) aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârşire.

Legi privitoare la asuprirea celor săraci

21 Să nu chinuieşti pe străin(AQ) şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. 22 Să nu asupreşti pe văduvă(AR), nici pe orfan. 23 Dacă-i asupreşti, şi ei strigă(AS) la Mine după ajutor – Eu le voi(AT) auzi strigătele; 24 mânia(AU) Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre(AV) vor rămâne văduve şi copiii voştri vor rămâne orfani. 25 Dacă(AW) împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă de la el. 26 Dacă iei(AX) zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, 27 căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigă(AY) spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.

Întâii născuţi

28 Să nu huleşti pe Dumnezeu(AZ) şi să nu blestemi pe mai-marele poporului tău. 29 Să nu pregeţi să-Mi aduci pârga(BA) secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născut(BB) din fiii tăi. 30 Să-Mi dai(BC) şi întâiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămână şapte(BD) zile cu mamă-sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. 31 Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi(BE). Să nu(BF) mâncaţi carne sfâşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la câini.

Legi privitoare la dreptate

23 Să nu răspândeşti zvonuri(BG) neadevărate(BH). Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. (BI) nu te iei după mulţime ca să faci rău şi la judecată(BJ) să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea. Să nu părtineşti pe sărac la judecată. Dacă(BK) întâlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă. Dacă vezi(BL) măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar. La judecată, să nu te atingi de dreptul(BM) săracului. Fereşte-te de o învinuire(BN) nedreaptă şi să nu omori pe cel nevinovat(BO) şi pe cel drept, căci nu voi ierta(BP) pe cel vinovat. Să nu primeşti(BQ) daruri, căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi şi sucesc hotărârile celor drepţi. Să nu asupreşti pe străin(BR); ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Dragostea de aproapele

10 Timp de şase(BS) ani, să semeni pământul şi să-i strângi rodul. 11 Dar în al şaptelea, să-i dai răgaz şi să-l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănânce săracii poporului tău, iar ce va mai rămâne să mănânce fiarele de pe câmp.

Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi. 12 Timp de şase(BT) zile să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle. 13 Să păziţi(BU) tot ce v-am spus şi să nu rostiţi numele(BV) altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

Păzirea sărbătorilor

14 De trei(BW) ori pe an să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea. 15 Să ţii Sărbătoarea(BX) Azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit – căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt – şi să nu(BY) vii cu mâinile goale înaintea Mea. 16 Să ţii Sărbătoarea(BZ) Secerişului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; şi să ţii Sărbătoarea Strângerii Roadelor, la sfârşitul anului, când vei strânge de pe câmp rodul muncii tale. 17 De trei ori(CA) pe an, toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu. 18 Să n-aduci cu pâine(CB) dospită sângele jertfei Mele, şi grăsimea praznicului Meu să nu rămână toată noaptea până dimineaţa. 19 Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pârga(CC) celor dintâi roade ale pământului.

(CD) nu fierbi un ied în laptele mamei lui.

Dumnezeu izgoneşte pe canaaniţi

20 Iată(CE), Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit. 21 Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti(CF) Lui, pentru că nu vă va(CG) ierta păcatele, căci Numele(CH) Meu este în El. 22 Dar, dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul(CI) vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi. 23 Îngerul(CJ) Meu va merge înaintea ta şi te va(CK) duce la amoriţi, hetiţi, fereziţi, canaaniţi, heviţi şi iebusiţi şi-i voi nimici. 24 Să nu(CL) te închini înaintea dumnezeilor lor şi să nu le slujeşti; să nu te iei(CM) după popoarele acestea în purtarea lor, ci să le(CN) nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărâmi capiştele. 25 Voi să slujiţi(CO) Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta(CP) pâinea şi apele şi va(CQ) depărta boala din mijlocul tău. 26 Nu(CR) va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie(CS) deplin. 27 Voi trimite groaza(CT) Mea înaintea ta, voi pune pe(CU) fugă pe toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta. 28 Voi trimite(CV) viespile bondăreşti înaintea ta şi vor izgoni dinaintea ta pe heviţi, canaaniţi şi hetiţi. 29 Nu-i(CW) voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca ţara să n-ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe câmp. 30 Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, până vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpânirea ţării. 31 Îţi voi întinde(CX) hotarele de la Marea Roşie până la marea filistenilor şi de la pustie până la râu (Eufrat). Căci voi(CY) da în mâinile voastre pe locuitorii ţării şi-i vei izgoni dinaintea ta. 32 (CZ) nu faci legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor. 33 Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea, căci atunci ai sluji dumnezeilor lor, şi aceasta ar fi o(DA) cursă pentru tine.”

Moise, pe muntele Sinai

24 Dumnezeu a zis lui Moise: „Suie-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab(DB) şi Abihu şi(DC) şaptezeci de bătrâni ai lui Israel şi să vă închinaţi de departe, aruncându-vă cu faţa la pământ. Numai Moise să se apropie(DD) de Domnul; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se suie cu el.” Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot(DE) ce a zis Domnul.” Moise a(DF) scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre(DG) pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi-de-tot, şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire. Moise a luat jumătate(DH) din sânge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. A luat(DI) cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot(DJ) ce a zis Domnul.” Moise a luat sângele şi a stropit poporul, zicând: „Iată(DK) sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.”

Vederea lui Dumnezeu

Moise(DL) s-a suit împreună cu Aaron, Nadab şi Abihu, şi cu şaptezeci de bătrâni ai lui Israel. 10 Ei au(DM) văzut pe Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir(DN) străveziu, întocmai(DO) ca cerul în curăţia lui. 11 El nu Şi-a întins(DP) mâna împotriva aleşilor copiilor lui Israel. Ei au(DQ) văzut pe Dumnezeu, şi totuşi au(DR) mâncat şi au băut.

Moise se suie iarăşi pe munte

12 Domnul a zis lui Moise: „Suie-te(DS) la Mine pe munte şi rămâi acolo. Eu îţi voi da nişte table(DT) de piatră cu Legea şi poruncile pe care le-am scris pentru învăţătura lor.” 13 Moise s-a sculat, împreună cu Iosua, care-i(DU) slujea, şi Moise s-a(DV) suit pe muntele lui Dumnezeu. 14 El a zis bătrânilor: „Aşteptaţi-ne aici până ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron şi Hur vor rămâne cu voi; dacă va avea cineva vreo neînţelegere, să meargă la ei.” 15 Moise s-a suit pe munte, şi norul(DW) a acoperit muntele. 16 Slava(DX) Domnului s-a aşezat pe muntele Sinai şi norul l-a acoperit timp de şase zile. În ziua a şaptea, Domnul a chemat pe Moise din mijlocul norului. 17 Înfăţişarea slavei Domnului era ca un foc(DY) mistuitor pe vârful muntelui, înaintea copiilor lui Israel. 18 Moise a intrat în mijlocul norului şi s-a suit pe munte. Moise(DZ) a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.